Cu buda-n curte (2). 13 kilometri de canalizare, în construcție de 13 ani

 

[eadvert]

Începute în urmă cu mai bine de zece ani, în multe localități, lucrările la construcția rețelelor de utilități nu sunt nici acum finalizate. Asta, în condițiile în care autorităților aveau finanțarea asigurată prin PNDL. La fel ca în episodul anterior, „Cu buda-n curte. Zeci de sate din Bihor, fără apă și canalizare (1)”, Jurnal bihorean vă prezintă comunele care încă nu au rețele de utilități sau, dacă au, nu acoperă întreg teritoriul.

Comuna Tulca are 944 gospodării și 13 kilometri de rețea de canalizare, care nu este finalizată. Lucrarea de introducere a canalizării a început în 2010, pentru cei 13 km. Mai sunt de executat 1,8 km, în cadrul proiectului finanțat prin PNDL

În perioada 2012 – 2016 lucrările au fost întrerupte deoarece executantul a intrat în insolvență. În 2021 s-a făcut o expertiză tehnică a lucrărilor executate, s-a actualizat proiectul tehnic, iar în 2022 s-a reluat procedura de licitație pentru a desemna un constructor nou. Lucrările au fost reîncepute în iulie 2022 de Dumexim. Valoarea totală a proiectului este de 15 milioane de lei, după ce investiția a fost suplimentată în mai 2021 cu 4,7 milioane de lei. După finalizarea celor 13 kilometri, ar mai fi nevoie alți 9 km de canalizare, pentru a acoperi toată comuna.

În aceeași comună există în prezent 21 km de rețea de apă și mai e nevoie de 6,9 km pentru a ajunge la toți locuitorii. Primăria are în faza de proiectare extinderea rețelei de apă, în valoare de 15,5 milioane de lei, potrivit administrației locale. În comună sunt 690 de branșamente la apă.

În lucru de 15 ani

Câmpani a demarat lucrările de extindere a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în martie 2008. În prezent încă se lucrează la proiectul prin care se realizează 20 de km de rețele de apă și 14,7 km de canalizare. „Asocierea care a realizat proiectarea și a demarat lucrările de execuție în cadrul acestui contract este asocierea Max Center Timișoara, Ioșca și Erjica SRL.

Având în vedere că asocierea desemnată câștigătoare a sistat execuția lucrărilor, reprezentanții UAT-ului au emis numeroase notificări către aceștia abordând problema tergiversării execuției lucrărilor, prin care au fost înștiințați cu privire la începerea unor etape de aplicare a unor sancțiuni penalizatoare”, ne-a transmis primăria. În prezent, primăria face o expertiză care va stabili cât și cum s-a lucrat.

„Ulterior finalizării procesului de expertizare, dacă se concluzionează că lucrările nu sunt îndeplinite în conformitate cu clauzele contractuale asumate, vom începe demersurile pentru executarea garanției de bună execuție, solicitarea în instanță de daune de interese și întocmirea unui document constatator negativ care va conține informații referitoare la neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant și, dacă este cazul, la eventualele prejudicii”, a declarat primarul Valentina Țoța.

Comuna Dobrești avea o stație veche de filtrare a apei, din anii ‘60, care acum e modernizată.

„Avem un proiect în derulare pentru modernizarea și extinderea stației, pentru că nu mai are capacitatea să acopere întreaga comună. Extinzând rețeaua de apă în toată comuna, pe timp de secetă avem probleme cu apa potabilă, pentru că nu e volum. Am pornit stația de filtrare, dar ca orice obiectiv nou, ba mai cade o pompă, ba se defectează un senzor”, ne-a explicat primarul comunei, Florin Copos.

El a spus că în timp ce constructorul se pregătește să finalizeze lucrările la stația de filtrare, primăria pregătește documentația și stabilește prețul la apă.

„Vrem să avem licența în momentul în care facem recepția la investiție. Până atunci nu putem da apă la Sâmbătă”, a subliniat el. Așa cum Jurnal bihorean a scris în episodul trecut, comuna Sâmbăta va fi alimentată cu apă de stația din Dobrești.

Rețeaua de apă din comună a fost extinsă înainte de 2020. Doar în cătunul Răcaș utilitățile nu au ajuns, din cauza suprafeței mari pe care e răsfirat.

„O să vedem în viitor. La Răcaș au fost exploatări miniere, e tot galerii în subteran și nu se poate face foraj. Avem o vidanjă, sunt bazine, și ducem apa cu vidanja primăriei”, a spus primarul din Dobrești.

Primar: „Utilitățile trebuie plătite, că altfel nu avem cum funcționa”

În prezent, primăria lucrează și la extinderea rețelei de canalizare.

„În Dobrești și Luncasprie este canalizare, urmează să facem recepția la lucrări. Am amânat recepția, să vedem cum se comportă, cum merg pompele. Totul e bine”, ne asigură edilul Florin Copos.

El a spus că urmează să depună un proiect pentru a introduce canalizarea și în satele Hidișel, Crâncești, Topa de Sus. Primarul ne-a explicat de ce în unele sate nu se poate introduce rețeaua. Sau se poate, dar nu ar trebui, din cauza costurilor mari și a faptului că nu toți locuitorii vor să se lege la rețea.

„Și Topa de Jos, de exemplu, este un sat foarte îmbătrânit, 10-15 case, nu știu dacă sunt 5 care au baie în casă. Iar canalizarea, dacă nu ai debit și nu o folosești, se usucă și se înfundă. Și atunci e investiție care nu își are rostul. Unde se locuiește e bine să ai canalizare, unde nu, fosă septică. Altfel se prăpădesc bani care vor fi îngropați”, consideră Copos.

Ca urmare, două sate din comună au fost scoase din proiect.

„Este vorba de 14 kilometri de canalizare și va fi o investiție la care nu îi văd rostul. Mai bine fosă septică, vidanjăm și ducem la stația de epurare”, explică sursa citată. El continuă: „E greu cu oamenii când e vorba să plătească ceva. Vin și întreabă, «Dar va trebui plătit la canalizare? Dacă e pe bani nu mă leg, mai bine îmi fac fosă septică». Dar va trebui să îi obligăm. Utilitățile trebuie plătite, că altfel nu avem cum funcționa”, subliniază primarul.

El ne-a dat exemplul unui coleg primar care i s-a plâns că are canalizare de 10 ani, dar sunt branșate doar 30% dintre gospodării.

Apă doar pe o parte a drumului

Un locuitor din Hidișelu de Sus ne-a povestit că vecinii lui de peste drum au apă, în timp ce pe partea lui, casele nu sunt legate.

„Este rețea de apă, dar e pe partea opusă de DN 76. Am trimis cerere la Compania de Apă (n.red. ADI Aparegio Oradea) și mi-au transmis că trebuie să plătesc eu subtraversarea pe sub DN. Cel care face serviciul ar trebui să îl aducă până în fața casei. Eu nu pot face o subtraversare pe sub DN, am nevoie de o grămadă de autorizații și sunt costuri enorme”, a povestit bihoreanul. El spune că ar fi vorba de 15 familii care doresc să se branșeze la apă și pe care primăria le-a trimis la Compania de Apă.

„Apă introdusă în comună de 7-8 ani și noi suntem tot cu apă din fântână, tot cu pompă, pe partea noastră de șosea. Nu este canalizare deloc, nicăieri. Nu am auzit că ar vrea să facă rețeaua de canalizare”, mai adaugă, revoltat, bărbatul din Hidișel.

Pe de altă parte, directorul tehnic al Companiei de Apă Oradea, Cristian Popa, ne-a spus că în Hidișelu de Sus toată lumea ar avea acces la rețeaua de apă.

În comună sunt 44 de km de rețea de apă și pentru a acoperi întreaga localitate este nevoie de încă 14 km.

„Avem un proiect pentru extinderea rețelei de apă în cartierul de tineret în Hidișelul de Jos. Lucrările sunt finanțate și executate de Compania de Apă Oradea”, ne-a transmis primăria. Totodată, este nevoie de o rețea de 58 de km de canalizare, pentru a acoperi tot teritoriul. Sursa citată susține că a obținut o finanțare prin Programul Național Anghel Saligny, pentru introducerea rețelei de canalizare în localitatea Hidișelu de Sus.

Totodată, există o solicitare de finanțare depusă la Compania Națională de Investiții pentru înființarea rețelei de canalizare în localitatea Hidișelu de Jos.

„Cea mai mare problemă este lipsa fondurilor. Investițiile implică mari costuri și nu se pot executa din bugetul local, fiind necesară accesarea de fonduri europene”, ne-a precizat primarul Adrian Petroi.

Fără canalizare

Abram nu are canalizare. Pentru a acoperi întreaga comună ar fi nevoie de 50 km de rețea.

„Există de mai mulți ani Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic pentru canalizare și stație de epurare, dar datorită valorii foarte mari a proiectului nu am găsit finanțare. Primăria comunei Abram face parte din ADI Apă Canal Nord Vest și serviciul de apă canal va fi predat către aceștia, care lucrează la un studiu de fezabilitate pentru toată zona”, ne-au comunicat autoritățile.

Acestea au depus o cerere la Compania Națională de Investiții, în 2021, pentru obiectivul de investiții „Canalizare menajeră pentru localitățile Abram, Margine, Satu Barbă și stație de epurare zonală, comuna Abram”.

Solicitarea a fost redepusă în decembrie 2022.

„Motivul pentru care nu a fost construită o rețea de canalizare este lipsa de finanțare. În general, proiectele finanțate din fonduri nerambursabile au o finanțare de până la un milion de euro. În cazul nostru, depășește cu mult această valoare, ajungând la peste 10 milioane de euro”, ne-a transmis primăria. Abram are 35 de kilometri de rețea de apă.

Cu buda-n curte (1). Zeci de sate din Bihor sunt, în continuare, fără apă și canalizare