Potrivit ei, intervenţia Statului pentru comunităţile de tigani „se rezumă la transferul de bani din Bugetul Statului spre oamenii săraci, din care o pondere mare o au romii”. Daragiu numeşte acest tip de măsuri drept „măsuri pasive”, care însă nu-i responsabilizează pe rromi, nereuşind să-i scoată din starea în care aceştia se află.
Cere măsuri active
„Sunt foarte puţine masuri ce trec dincolo de acest transfer de bani. Vorbesc de acele măsuri active care să schimbe ceva acestor oameni cu mentalitate greşită. Acolo unde populaţia rromilor e numeroasă, ar trebui să se angajeze pe expert pe problema rromilor. Însă, în afară de banii de la Stat pentru aceste ajutoare sociale nu există bani care să ajungă la primarul din Curtuiuşeni sau la Tarcea şi Şoimi, pentru a fi folosiţi în implementarea unor măsuri active”, spune Tina Daragiu, convinsă că e nevoie de angajaţi ai Statului care să se ocupe de problema rromilor făcându-şi cărare spre comunităţile de rromi, pentru a-i convinge de necesitatea şcolii şi de importanţa găsirii unui loc de muncă.
Reprezentanta Ruhama spune că nu e suficient să oferi rromilor locuri în Învăţământ ci e obligatoriu să vii şi să-i convingi să-şi îndemne odrasele la şcoală. În momentul de faţă nu există însă programe guvernamentale care să se transpună în plan local. Această sarcină e lăsată în seama primăriilor, iar acestea nu au bani pentru a avea grijă de includerea socială a ţiganilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!