Foto: Muzeul Ţării Crişurilor
Cetatea Oradea găzduiește a XIII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, singurul eveniment de acest fel din România. Expoziția, deschisă joi, 1 octombrie, la Muzeul Orașului Oradea, secţie a Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, adună peste o sută de lucrări semnate de douăzeci de creatori din mai multe colțuri ale țării. Pe simeze atârnă însă și un semn de întrebare: cine va continua tradiția când artiștii de azi nu vor mai putea picta?
Pentru Mircea Stroe, președintele Asociației Artiștilor Naivi din România, simpla existență a festivalului este deja o victorie. Organizatorii reușesc să-l readucă în fiecare an, orădenii având privilegiul unui eveniment național unic în țară. De-a lungul a 13 ediții, festivalul a devenit un loc de întâlnire pentru artiști, colecționari și pasionați ai genului.
„Cu fiecare ediție, Festivalul Național de Artă Naivă a introdus publicul într-o lume fermecată, unde scenele de viață rurală prind viață pe pânză. O plimbare printre lucrările expuse este ca o călătorie în timp, aducând aminte de vremurile demult apuse ale satului românesc”, punctează Mircea Stroe, care compară arta naivă cu o bijuterie pe cale de dispariție şi speră la un muzeu dedicat acesteia.
La vernisaj, Augustin Țărău, muzeograf al Muzeului Țării Crișurilor, a subliniat că selecția de anul acesta îmbină nume consacrate cu artiști mai tineri. Printre semnatarii lcurărilor de pe simeze se numără Nicolae Pătru, Ioan Măric, Alexandru Arhip, Lucia Clonțan, Doina Moldoveanu, Genoveva Popa, Laczko Aranka.
Augustin Ţărău atrage atenția că cea mai tânără generație este aproape absentă, iar explicația e una practică: din artă nu se mai poate trăi.Potrivit muzeografului, arta naivă românească are trăsături proprii în context central-european și balcanic. Ea s-a afirmat mai ales în anii ’50-’60, când era strâns legată de creația populară și de lumea rurală.
Lucrările de început se disting prin inocență și spontaneitate, iar cele mai vechi, spune Țărău, și-au păstrat această prospețime. Artiştii contemporani sunt altfel: mulți au studii de specialitate, iar în tablourile lor se recunosc ecouri din clarobscurul lui Rembrandt, suprarealismul lui Chagall, impresionismul francez sau postimpresionismul lui Van Gogh. Muzeograful concluzionează că nu mai este vorba de arta naivă de altădată, ci de una care încearcă să-și păstreze puritatea inițială, dar poartă amprenta marilor curente artistice din Europa Occidentală.
Festivalul Național de Artă Naivă a fost organizat de Asociația Artiștilor Naivi din România, cu sprijinul Primăriei Oradea, Centrului de Cultură al Județului Bihor, Visit Oradea, Muzeului Țării Crișurilor, Fundației Comunitare Oradea, Inspectoratului Școlar Județean Bihor și Liceului de Arte Oradea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!