Lansare de carte: „Nomenclatura comunistă din Bihor - Stop cadru: anul 1989”, volum semnat de istoricul Gabriel Moisa

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, împreună cu Universitatea din Oradea și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează evenimentul de lansare a volumului „Nomenclatura comunistă din Bihor – Stop cadru: anul 1989”, semnat de istoricul Gabriel Moisa.

Apărut la Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea/Editura Mega, Cluj-Napoca, în anul 2025, volumul propune o discuție asupra destinului elitelor comuniste bihorene surprinse în momentul de cumpănă al anului 1989.

Lucrarea oferă cititorilor o perspectivă lucidă și documentată asupra unui moment esențial din istoria recentă, demonstrând că, pentru a înțelege România de astăzi, este necesar să privim cu onestitate și rigoare către anul 1989 și către oamenii care au modelat tranziția.

Evenimentul va avea loc miercuri, 11 martie a.c., ora 17.00, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), Sala de conferințe, iar accesul este permis în limita a 150 de locuri. Cuvântul de salut la eveniment va fi adresat de către prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea, iar alături de autor va fi prezent, în calitate de invitat special, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, de la Universitatea din București. În cadrul evenimentului, autorul va pune la dispoziția participanților, cu titlu gratuit, 100 de exemplare ale volumului.

Pornind de la documente de arhivă, presă de epocă și studii de specialitate, autorul realizează un „stop-cadru” asupra nomenclaturii județene în ultimele luni ale regimului Nicolae Ceaușescu. Cartea investighează cine erau privilegiații sistemului comunist în Bihor, din ce medii proveneau, ce roluri ocupau și cum au traversat momentul decembrie 1989. Volumul oferă totodată o cheie de interpretare pentru înțelegerea continuităților dintre vechiul regim și structurile de putere postcomuniste, explicând modul în care o parte semnificativă a nomenclaturii a reușit să se adapteze și să influențeze decisiv configurația politică, administrativă și economică a Bihorului postdecembrist.

Pentru a încerca o înțelegere cât mai bună a celor întâmplate, autorul se întoarce în anul 1989, întrucât, în cadrul cercetărilor sale consacrate anului în cauză, i-au atras atenția, spune acesta, câteva aspecte asupra cărora a stăruit adesea de-a lungul timpului. Este vorba despre destinul postdecembrist al celor care se aflau în fruntea comuniștilor bihoreni, un grup de privilegiați ai fostului regim, surprinși în „fotografia” de final a anului 1989, la Conferința organizației județene Bihor a Partidului Comunist Român, desfășurată în sala Teatrului din Oradea, la 8 noiembrie 1989.

Lecturând volumul, cei care cunosc mai mult sau mai puțin bine peisajul politic, administrativ, social, cultural, militar, antreprenorial etc. din Bihorul postdecembrist vor constata, cu surprindere sau nu, că o parte importantă a acestora au avut cariere de succes în anii care au urmat căderii lui Nicolae Ceaușescu, iar unele sunt vizibile și bine tușate multă vreme după schimbările din 1989. Practic, ne spune autorul, cei din „fotografia” de final a anului 1989 au „acaparat” Bihorul postdecembrist. Astfel, nu este foarte greu de înțeles, spune acesta, spre exemplu, de ce doar unii au avut succes profesional sau politic ori de ce alții s-au poziționat sau se poziționează încă, într-un fel sau altul, în peisajul public. De asemenea, devine poate mai clar de ce reflexele antioccidentale, asemeni celor din comunism, sunt foarte prezente și de ce modelele unor societăți autoritar-totalitare revin în actualitate.

Investigând documentele și presa anului 1989, subliniază Gabriel Moisa, se poate spune că aproape toți provin din același „stop-cadru” al anului 1989 sau din zone adiacente acestuia, adică din listele oficiale elaborate în 1989 ca făcând parte din nomenclatura comunistă locală.