Profesoara Florina Silvia Iepure a lansat această provocare tinerilor viitori artişti cărora le-a coordonat o vreme activitatea în cadrul cercului de specialitate al Palatului Copiilor din Oradea. Cei nouă tineri se află acum la finalul studiilor universitare în arte frumoase (licență, masterat): Ruxandra Crăița Băltățescu, Estela Maria Duma, Alexandra Regina Kery, Răzvan Andrei Olariu, Elizabeta Gabriela Pater, Natalia Maria Silaghi, Anna Isabelle Turkalj, Alexia Maria Vereș. Alături de ei expune şi prof. Florina Silvia Iepure

Expoziția de artă vizuală reunește aproximativ 50 de exponate, realizate pe pânză, lemn, carton, video-colaj și al căror stil artistic îmbină tehnicile artei simboliste, expresioniste și abstracte. Vizitatorii au ocazia să descopere tablouri ce cuprind compoziții dinamice și autentice reprezentate prin pictură, grafică, colaj, tehnici mixte, colaj digital.

„Inflexiunea curbei este un concept filosofic împrumutat din matematică și care poate fi perceput din două perspective, unul tehnic și altul metaforic. În acest din urmă caz se are în vedere ideea unei rupturi radicale în evoluția unei societăți. În artele plastice, punctul de inflexiune este un semn grafic cheie într-o compoziție și provoacă trecerea unei linii de la convex la concav și invers, de fapt de la tensiune la relaxare.

Pictorul englez Wiliam Hogarth în secolul al XVII-lea a determinat existența în artă a “liniei de frumusețe” care are o formă de “S” și care în opinia lui era o rezolvare grafică prin care se accentua senzația de dinamică continuă. La rândul lor, filosofii Gaston Bachelard, Michel Foucault, Thomas Kuhn erau convinși că punctul de inflexiune provoacă la un moment dat “trezirea creației”, respectiv detașarea acesteia din chingile trecutului”, punctează prof. univ. dr. Aurel Chiriac,critic și istoric de artă.

În lucrările celor nouă artiști plastici, Aurel Chiriac remarcă familiarizarea acestora cu un stil pictural consacrat de Școala de pictură de la Cluj, în vogă acum nu numai în România, dar și în lume, având ca reprezentanți pe Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureșan, Șerban Sava, sau Ecaterina Vrana.

„Lucrările ne dezvăluie trăiri interioare inspirate din realități obiective circumscrise unei generații care a ajuns acum la dorința de a-și afirma direcții de exprimare în pictură personalizate. La rândul lor, titlurile lucrărilor semnate de cei nouă viitori plasticieni – Abiogenesis, (cu trimitere la originile vieții), Ride, Hoțomanul, Memoria Câmpului negru, Spune-mi lună de argint, Cruziunea infernului, Condus de lăcomie, Ochi încrucișați, Societatea cu branhii, Gobelini, Oglinzi și iluzii, Lanțurile justiției, Ultima Judecată, Inflexiunea curbei – reflectă abordarea unei problematici inspirate de viața contemporană și la un limbaj plastic și vizualizate prin soluții estetice de evidentă libertate ca și elaborare”, spune Aurel Chiriac, care consideră că în expoziție sunt individualități cu un potențial creativ demn de luat în seamă.

Expoziţia poate fi vizitată la Palatul Episcopal până în 23 mai.