Patru seri de festival, şapte proiecte din diferite colţuri ale lumii, din Japonia până în Statele Unite ale Americii. Iubitorii muzicii de jazz din Oradea se pot considera privilegiaţi că au un festival, care iată, a ajuns la a şaptea ediţie, şi care aduce pe scena Filarmonicii de Stat Oradea şi pe cea din Sinagoga Neologă Sion artişti importanţi ai industriei muzicale.
Programul din acest an a fost unul de înaltă ţinută, cu o paletă largă de interpretări şi cu multe premiere. Ziua de joi, 12 noiembrie, a adus-o în faţa orădenilor pe violoncelista daneză Josefine Opsahl. Continuând dialogul dintre jazz şi simfonic început în 2024 cu violonistul polonez Mateusz Smoczyński, primul concert al festivalului a însemnat întâlnirea dintre orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, dirijoarea poloneză Barbara Dragan şi compoziţiile proprii ale Josefinei Opsahl.

Josefine Opsahl Foto. Camelia Buşu
A fost o seară dedicată introspecției și, în același timp, călătoriei în spațiu: răspunsuri muzicale la întrebări risipite în eter, o pauză de la strălucirea și zgomotul tehnologiei, pentru a te concentra asupra simțului tactil, asupra expresivității mâinilor și a conexiunii cu cei din jur, un dans între realitate și imaginație.
În a doua seară, New Jazz Underground a însemnat un trio de muzicieni stabiliţi la New York, care şi-au pornit proiectul în timp ce studiau la celebra The Juilliard School. Au adus cu ei o muzică inovatoare, extrem de creativă, îmbinând elemente tradiţionale ale jazz-ului precum blues-ul şi swing-ul cu influenţe, pop, hip-hop unite de chimia membrilor trupei.
Al doilea concert a fost unul aşezat, conturat de experienţa celor trei muzicieni din Ungaria. Proiectul Kristóf Bacsó Triad a fost pornit de saxofonistul şi compozitorul Kristóf Bacsó, piesele sale abordând teme profund umane precum deciziile sau oportunităţile irosite. Prestaţia lor s-a remarcat prin măsură și finețe, improvizația fiind o conversație atentă între clape, saxofon şi tobe.

Kristóf Bacsó Triad Foto: ORA Jazz
Sâmbătă seara a fost un spectaculoasă, cu un public care a umplut sala Filarmonicii în aşteptarea a două concerte de excepţie. Cei cinci muzicieni israelieni de la Liquid Saloon au impresionat prin compoziţiile lor cu elemente de funk şi afrobeat, o fuziune instrumentală energică și fluidă cu groove-uri dansante care au cucerit audienţa.
În a doua parte a serii a urcat pe scenă trompetistul japonez stabilit în Brooklin – New York, Takuya Huroda. Artistul a venit la Oradea alături de alţi patru muzicieni extraordinari – Craig Hill (saxofon tenor), Takahiro Izumikawa (pian, clape), David Frazier (baterie, percuție), Reuben Cainer (bass) – să-şi prezinte albumul lansat anul trecut, Everyday. Muzica lui Huroda îmbină jazzul contemporan și post-bop cu influențe de jazz-funk, neo-soul și ritmuri afro-cubaneze, rigoarea și sensibilitatea melodică japoneză fuzionând cu energia vibrantă a scenei underground din Brooklyn. Concertul lor a ridicat publicul în picioare, energia lor şi măestria fiecăruia impresionând puternic.

Takuya Huroda Foto: ORA Jazz
De la fiordurile îngheţate, la căldura anatoliană
Festivalul s-a încheiat cu două concerte de atmosferă, pline de sensibilitate, la care spaţiul Sinagogii Sion decorat cu lucrările diafane ale artistei suedeze Bella Rune a completat perfect călătoriile muzicale.
Artistul norvegian Daniel Herskedal, un virtuoz al tubei şi al trompetei bas, a ţesut o poveste printre zăpezile nordului, cu multă emoţie şi rafinament. Sonoritățile grave ale tubei sale sunt combinate cu respiraţii sacadate, multifonice, suprapuse cu pasaje în loop. A intrepretat lucrări de pe cel mai recent album solo, Call for Winter II: Resonance. În piesele sale se regăsesc şi nopţile polare, şi zăpada scârţâind sub bocanci, dar şi căldura căminului în care dorm fetiţele sale. Herskedal e un artist multipremiat care a extins granițele instrumentului său creând o muzică fascinantă.
ORA Jazz s-a încheiat cu recitalul muzicianului turk Canberk Ulaş, stabilit la Malmö, în Suedia. El este un interpret de duduk, instrument tradițional armenesc. Concertul său s-a bazat aproape în totalitate pe improvizaţie, artistul mărturisind că preferă riscul inspiraţiei de moment, în funcţie de energia pe care i-o transmite publicul din acea seară. Iar muzica s-a construit cu profunzime, căldură şi delicateţe, creând un spaţiu contemplativ în care timpul părea că se dialtă.
Chiar şi publicul a luat parte la procesul creativ, murmurul său intrând în loop ca un cor de sute de voci, sunetul diafan al kalimbei şi sonorităţile tradiţionale ale dudukului combinându-le armonios. Canberk Ulaş a mărturisit foarte emoţionat că s-a gândit improvizând această piesă la o admiratoare din România care i-a scris în urmă cu doi-trei ani. Aceasta grava linguri din lemn şi l-a impresionat pentru că i-a făcut portretul, spunându-i că este mereu inspirată de muzica lui. A aflat ulterior că femeia suferea de cancer, iar înainte să ajungă la Oradea, a primit vestea că aceasta decedase.
Artistul turc şi-a încheiat concertul cu piesa Pattern in Heritage de pe albumul Echoes Of Becoming. „Pattern in Heritage se referă la tiparele moştenite, care se pot regăsi în felul nostru de a simţi, în felul de a gândi, în reacţii, care revin de multe ori în viaţă, şi în care uneori ne blocăm. Nu vedem, nu înţelegem asta, până în momentul în care ne uităm la noi înşine şi nu mai dăm vina pe cei din jur”, a spus Canberk Ulaş.
ORA Jazz s-a încheiat, ca în fiecare seară, cu aplauze prelungi, autografe şi fotografii. În cele patru seri au fost în sală şi copii de 5-6 ani, educaţi să asculte în linişte, atenţi la fiecare instrument şi fascinaţi de energia de pe scenă, dar şi melomani cu state vechi pe băncile Gărânei, care apreciază rafinamentul instrumentiştilor de clasă. Au fost şi orădeni, dar au fost şi spectatori veniţi din alte colţuri ale ţării, convinşi de numele sonore din program. Cu alte cuvinte, efortul organizării acestui festival de ţinută a fost răsplătit cu un public care creşte şi care îşi doreşte ca jazz-ul să facă parte din universul cultural al oraşului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!