Tânărul orădean Alexandru Slăvescu are 19 ani. A fost sportiv de performanţă. A practicat în paralel atât fotbalul cât şi karate.

„Într-o vară am fost într-o tabără cu clubul de karate unde s-a făcut un concurs de talente, pe care l-am câştigat şi mi-au zis: noi îţi recomandăm să faci asta. Ce te-opreşte?”, îşi aminteşe Alexandru.

După ce a pornit pe drumul muzicii, a prins perioada pandemiei şi nu a avut ocazia să aibă concerte sau concursuri, dar imediat după aceea, la primul concurs în care a participat a şi câştigat la categoria „debut”, iar de acolo încolo, spune tânărul artist, „restul e istorie”.

„Am ajuns aici şi e un vis împlinit. Vocea României e o tradiţie în familia mea. De la şase ani, cred că nu a fost un an să nu ne uităm la această emisiune. Şi, în sfârşit, am ajuns”.

În 2017, Alexandru a fost în public, la finala Vocea României. A fost o experienţă pe care nici în ziua de astăzi, spune el, nu poate să o descrie. „Eram absolut fascinat de tot ce se întâmplă. Încă nu făceam canto, şi pot spune că a fost un factor important ce a influenţat viaţa mea în punctul acela. Să văd atâta muncă, atâta pasiune şi atâta muzică frumoasă a fost o experienţă extraordinară. Am zis că trebuie să vin şi eu, trebuie să îmi îndeplinesc visul ăsta”.

Visul lui de la şase ani s-a împlinit. Alexandru a urcat pe scena de la Vocea României şi a cântat „Les Temps des Cathédrales”, din musicalul „Notre-Dame de Paris”, compus de Riccardo Cocciante. Interpretarea lui a întors trei scaune: Irina Rimes, Smiley şi Theo Rose & Horia Brenciu.

„Eu îl ştiu pe băiatul ăsta de când era mic. Şi acum m-am uitat la el şi parcă era altcineva. Nu l-am mai recunoscut. Ce moment, ce emoţie ai avut în glas! Nu l-am auzit niciodată cântând aşa”, a fost prima reacţie a lui Smiley, care a recunoscut că îi cunoaşte familia de când Alexandru era mic. „M-a bătut la FIFA când era mic. O dată, de Crăciun, m-a bătut foarte tare”.

Smiley ştia că e pasionat de muzică, ştia că îi place să cânte, dar nu ştia că vine la Vocea României, nu ştia „în ce hal” cântă acum. „Am rămas şocat! Ăsta e Alex pe care îl ştiu eu de mic? Eşti transpus total, te transformi, eşti spectaculos ca voce! Ai avut atât de mare emoţie în glas! Mi-a plăcut extrem de tare!”, a mai spus Smiley.

Theo Rose a apreciat la rândul ei ce voce mare are deja, şi e convinsă că va fi din ce în ce mai bine. Ce i-a plăcut cel mai mult a fost „atingerea” adolescentină asupra piesei, cu „un pic de distors, un pic de noutate, un timbru fresh”.

„E clar că te-ai descurca foarte bine şi în mediul comercial, deşi nu acolo te-aş vedea neapărat. Ce mi-ar fi plăcut în schimb, până la final? Să-ţi dai voie «să înnebuneşti» un pic. Dar asta e o chestie care, cred, vine o dată şi cu experienţa, cu libertatea pe care o capeţi pe scenă. Cred că acum e momentul să te gândeşti cine vrei să devii ca artist. Bravo, omule!”, a încheiat Theo Rose.

Horia Brenciu a mărturisit că momentul lui l-a emoţionat foarte tare, pentru că este pentru prima dată când aude această piesă la Vocea României, cu atât mai mult cu cât este o piesă riscantă pentru că nu toată lumea iubeşte piese de acest gen. „Te felicit din suflet, şi mă bucur că ai venit din Oradea şi ai făcut atâta drum. Acum merită!”

Irina Rimes l-a dorit şi ea în echipă pentru că a auzit foarte multe subtilităţi în vocea lui.

Alexandru a mărturisit că a venit cu gândul de a asculta părerile fiecărui antrenor pentru că „nu ştii unde te duce destinul şi ce îţi rezervă viitorul”. Ca să îi mai treacă din emoţii, Horia Brenciu l-a provocat la un bis cu refren pe două voci, dar la final, Alexandru a ales echipa lui Smiley.

„Eu aşa emoţii nu am avut niciodată. Vă jur!”, a mărturisit orădeanul.

Înainte de dueluri

După terminarea tuturor etapelor de audiţii pe nevăzute, antrenorii au fost nevoiţi ca din concurenţii selectaţi să aleagă echipa de 14 cu care vor merge mai departe în confruntări. Dintre concurenţii orădeni, vor intra în etapa următoare Dafina Buşu şi Alexandru Slăvescu, ambii în echipa lui Smiley.