Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul lui 2022 arată că în România trăiesc 1.002.151 de etnici maghiari. La recensământul din 2011, datele arătau 1.227.623 de persoane de etnie maghiară. Asta înseamnă o scădere cu mai bine de 225.000 de locuitori în 10 ani, adică de la 6,5%, la 6% din totalul populației.
După publicarea cifrelor, Csomortányi István, președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a catalogat cifrele „înspăimântător de mici”.

„Numărul maghiarilor din Transilvania a scăzut cu 225.000 de la recensământul din 2011 și de la schimbarea regimului. Asta înseamnă că am pierdut aproape 40% din comunitatea noastră în 30 de ani! Dacă această tendință negativă nu se va schimba, până la sfârșitul secolului, partea maghiară a Transilvaniei va dispărea aproape complet”, a postat Csomortányi pe pagina sa de Facebook.

El ne-a declarat că printre motivele care au dus la această scădere ar fi „deficiențe serioase în pivința drepturilor de a ne păstra identitatea”, faptul că utilizarea limbii materne în instituțiile de stat este limitată.

„Nu avem nici până în prezent universități în limba maghiară finanțate din bugetul de stat, deși și noi suntem contribuabili ai acestei țări. Avem o serie de probleme legate de folosirea simbolurilor comunității maghiare, vedem o serie de procese pornite de tot felul de ong-uri obscure, care de fiecare dată duc la limitarea drepturilor de a folosi anumite simboluri ale comunității, care nu aduc atingere nimănui, deci nu ar trebui să deranjeze pe nimeni”, ne-a spus politicianul maghiar. O altă cauză ar fi situația economică. „Dacă ne uităm, cele mai mici cifre privind salariul mediu le avem în județul Harghita. Autostrăzile, dacă ne uităm, evită regiunile populate preponderent de etnia maghiară. Sunt și probleme economice serioase”, a explicat acesta.

Tinerii ne pleacă

O bihoreancă de etnie maghiară ne-a confirmat că o scădere a numărului maghiarilor din Transilvania ar putea fi din cauza situației economice. Însă nu crede că este o situație specifică doar pentru comunitatea maghiară.

„Nu cred că există motive specifice care au ca urmare scăderea populației de etnie maghiară în zonă. Motivele probabil sunt aceleași care duc și la scăderea populației de etnie română: lipsa locurilor de muncă ce asigură salarii si condiții de lucru la nivel european, calitatea slabă a învațământului în general, lipsa programelor extracuriculare destinate copiilor si tinerilor, lipsa de siguranță financiară”, ne-a spus Edina Sántha.

Ea crede că o altă cauză este faptul că tot mai multe femei sunt nevoite să lucreze, pentru că susținerea unei familii dintr-un singur venit nu este posibilă, iar acest lucru duce la o scădere a natalității.

„Nu există nici programe ce ar asigura locuri de muncă cu program redus părinților sau școli cu program prelungit, mai ales în mediul rural, astfel încât numărul cuplurilor ce decid pentru mai mulți copii decât unul sau doi este din ce în ce mai mic. Din păcate, o soluție tot mai populară în cercul tinerilor este aceea de a părăsi țara și de a întemeia familii în alte zone, unde au mai multe posibilități”, a adăugat Sántha, care spune că incluvis sora ei a ales această cale.

„Cifra reală este pe la 1.130.000 de maghiari în România”

Reprezentanții UDMR Bihor subliniază că cifra finală ar putea fi mai puțin dramatică.

„În ultimii ani, după revoluție, a scăzut în general populația țării. De la aproape 23 de milioane avem circa 19 milioane de persoane rezidente în România. A scăzut numărul și la români și la maghiari și la germani și la alții. Cifrele nu sunt îmbucurătoare deloc, dar nici nu trebuie să realizăm un sepucu comunitar. Comunitatea maghiară din România este mai mare ca țări precum Muntenegru, Malta, Luxemburg și este aproape cât Estonia, deci suntem o comunitate importantă, care dorește în continuare să trăiască în acest loc. Trebuie să spunem că la recensământ, peste 2,5 milioane de persoane au fost înregistrate fără identitate, ceea ce însemană că au fost preluate din baze de date, declarați de către alții sau au realizat declarații parțiale online. Deci cifra reală este pe la 1.130.000 de maghiari în România. E important ca acestă scădere demografică să fie oprită, încetinită și cred că acest lucru este în interesul nu doar al maghiarilor, ci a întregii Românii”, a declarat Szabó Ödön, președinte executiv al UDMR Bihor.

El enumeră cauzele scăderii populației maghiare, cauze care sunt similare pentru restul locuitorilor țării: îmbătrânirea populației, emigrația tinerilor și a celor activi, asimilarea în zonele de etnosporă sau la o parte din căsătoriile mixte.
Szabó crede că în acest context, este nevoie de „o politică demografică predictibilă, care să sprijine nașterea mai multor copii, în principal la clasa de mijloc”.

„Trebuie o politică economică adecvată, care să ofere o perspectivă credibilă tinerilor în această țară. Trebuie sprijinită în mod real, nu doar în legislație, ci și în viața de zi cu zi, posibilitatea păstrării identității inclusiv prin discriminare pozitivă. Trebuie izolate vocile naționalist-șovine în discursurile publice. Cu siguranță sunt multe altele, dar deja acestea ar ajuta foarte mult”, susține politicianul UDMR. El consideră că 6% înseamnă o comunitate puternică și că statul ar trebui să preia anumite soluții și modele de succes care funcționează bine în Europa, în relația cu minoritățile. „Suntem mai mulți decât suedezii din Finlanda, atât ca procent cât și ca număr. Poate statul român ar trebui să preia acel model de relație de majoritate/minoritate, de relație stat/minoritate”, subliniază Szabó Ödön.

[eadvert]

2.484.926 de persoane nu și-au declarat etnia

Faptul că cifrele finale ale numărului maghiarilor din România ar putea fi mai puțin dramatice o confirmă și sociologii consultați de Jurnal bihorean.

„Aș sublinia că numerele care se vehiculează reprezintă distribuțiile corespunzătoare celor 16.568.900 de persoane pentru care s-a înregistrat etnia sau religia. Sunt 2.484.900 de persoane aflate în situația de a nu li se cunoaște etnia sau confesiunea, iar aceasta reprezintă o problemă a metodologiei aplicate de INS. Vă dați seama că majoritatea celor aflați în această situație au o identitate etnică și confesională, iar noi trebuie să ne întrebăm de ce Institutul Național de Statistică nu a reușit să o obțină. M-aș mira să aflu că 13% dintre recenzați au refuzat să își declare aceste caracteristici (ceea ce e posibil, dar nu în procente atât de mari). De altfel, la întoarcerea la Parlament, o să transmit INS o întrebare în care voi solicita lămuriri în acest sens”, a explicat sociologul Adrian Hatos, parlamentar liberal.

„Dacă extindem, după regula de trei simplă, procentul de 6% la cei fără etnia declarată, rezultă un număr al maghiarilor de aproximativ 1.151.300, ceea ce reflectă o scădere față de numărul înregistrat anterior, în 2011, dar nu mai e chiar atât de catastrofică. Iar scăderea ponderii la 6% a fost explicată deja de sociologi, prin declinul accelerat al populației maghiare, care este una mai îmbătrânită decât restul populației României”, a adăugat sursa citată.

Aceste date sunt confirmate de Dr. Bottyan Zsolt, sociolog în cadrul Universității din Oradea, care subliniază că pentru o imagine clară asupra situației demografice, inclusiv cu privire la evoluția demografică a grupurilor etnice, trebuie să vedem datele finale ale RPL 2021.

„Datele statistice ale recensământului din 2021 confirmă procesul de scădere accelerată a populației României, fenomen declanșat după schimbarea regimului comunist, în 1989. Populația stabilă a României a scăzut cu peste 5% față de recensământul din 2011, la 19.053.815 locuitori, ajungând la nivelul de populație înregistrat în 1966. Cu privire la datele recensământului ce privesc structura etnică a populației României, se observă faptul că la recensământul din 2021 nu s-au înregistrat răspunsuri cu privire la identificarea etnică la 2.484.926 de persoane, aspect ce limitează analiza evoluției demografice a populației după etnie și limbă maternă”, explică sociologul. „Cu privire la evoluția demografică a populației maghiare din România, în comunicatul INSSE se prezintă numărul de 1.002.151 de persoane care s-au declarat de etnie maghiară în 2021 care, comparativ cu datele din 2011, unde s-au declarat de etnie maghiară 1.227.623 de persoane, sugerează o scădere de peste 18%. Pe de altă parte, din datele recensămintelor din 2002 și 2011, se observă o scădere cu doar 0,1% a ponderii populației maghiare din România în perioada respectivă, maghiarii reprezentând în 2011 aproximativ 6,5% din totalul populației stabile. Aceste date indică spre o stabilizare demografică a populației maghiare din România, după scăderile importante determinate de emigrația masivă înregistrată în ultimi ani ai dictaturii ceaușiste și în primul deceniu al tranziției. Având în vedere evoluțiile politice, economice și culturale de după anul 2011, acestea nu indică spre o schimbare semnificativă a tendințelor demografice ce privesc populația maghiară din România. Populația maghiară prezintă o rată de fertilitate mai scăzută decât populația generală a României, deci ne putem aștepta că se va continua tendința de diminuare ușoară a ponderii sale în populația generală a României. Numărul absolut al maghiarilor din România va scădea însă semnificativ în convergență cu numărul populației generale din România”, a adăugat dr. Bottyan Zsolt.