Un studiu practic despre comunicarea dintre medicii de familie şi pacienţi a fost realizat recent de către Colegiul pacientilor (CP) și „Asociația din grijă pentru Client”, în programul „Empatie sau indiferență?”. Studiul a fost făcut luna trecută (februarie 2018) pe un eșantion de 810 pacienți arondați la medicii de familie din București și mediul urban.
Lacune
Reprezentanţii CP zic acum, după finalizarea studiului că o comunicare bună între medici şi pacienţi, în general, creează “liantul unei relații de lungă durată între medic și pacient și duce la încrederea reciprocă, o anamneză corectă și creșterea complianței la tratament”.Conform studiului, există numeroase lacune în această relaţie: 45% din pacienți nu se declară pe deplin mulțumiți de informațiile și explicațiile oferite despre starea sa de sănătate, iar 39% de comunicarea empatică a medicului de familie. Pacienții declară că există medici care știu “să asculte și să explice pe intelesul tău”, dar există și “medici care s-au dezumanizat”, “țipă la pacienți”, iar cei mai mulți au devenit “un fel de funcționari care iți facilitează un bilet de trimitere.”
Cosmina Voichița Meseșan, președinte al Asociaţiei din grijă pentru Client” a transmis că “este esențial ca medicul să poată comunica deschis cu pacientul, să empatizeze cu acesta și să înțeleagă atât simptomele fizice cât și aspectul emoţional al problemelor sale de sănătate – percepţia pacientului asupra bolii”.
Nu recomandă analize preventive
Studiul arată totodată că doar 29% din medicii de famile au contactat pacienții pentru a-i invita în cabinet și mai puțin de jumătate ar fi recomandat în ultimul an analizele uzuale în scop de prevenție. Conștientizarea și responsabilizarea pacientului pentru un stil de viață sănătos, creșterea calității actului medical, transparentizarea relației cu pacientul ar conduce la o mai buna valorizare a muncii medicului de familie.
“Prevenția ar trebui să fie activitatea cea mai importantă a medicilor de familie, însă cei mai mulți romani iși viziteaza medicul de familie doar daca au o afectiune, pentru a obține o retetă sau o trimitere. Prin metode de imunizare, screening, testări diverse, pot fi prevenite un număr mare de afecțiuni. Acest lucru ar conduce la eficientizarea costurilor din sistemul de sănătate, datorită reducerii consumului de medicamente și a reducerii costurilor de îngrijire a bolnavilor, fapt ce ar facilita redirecționarea de resurse spre altele prioritare din domeniu” a transmis Cristian Sas, președintele CP.
Blocaje în accesul la consultaţii?
Reprezentanţii CP spun, în urma studiului, că unii pacienţi reclamă blocaje legate de accesul la consultul medicului de familie, datorat numărului limitat de consultatii pe zi, volumului mare de muncă birocratică, problemelor întâmpinate de implementarea cardurilor de sănătate, timpului crescut de așteptare pentru consiliere și tratare a problemelor minore, timpul insuficient alocat consultației propriu-zise.
Doar 43% din pacienții intervievati se declară foarte mulțumiți de punctualitatea medicului, iar puțin peste jumătate, de programare – timpul până la consultație.
Plusuri
Totuşi, în ciuda nemulțumirilor, doi din trei pacienți aleg să rămână fideli sau “captivi” medicului de familie, pe care nu îl pot schimba mai devreme de şase luni de la înscriere.
Seriozitatea și punctualitatea, sinceritatea, empatia, profesionalismul și încrederea, faptul că poate comunica pe e-mail sau că poate fi sunat oricând, că are răbdare și este interesat de noutățile medicale au fost plusurile pe care pacienții le-au amintit când a venit vorba despre medicul de familie care îi îngrijește. Un plus a fost și pentru medicii care folosesc limbaj comun pe care îl pot înțelege toți pacienții, pentru cei care se concentrează pe prevenție sau cei care aleg tratamente homeopate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!