Muzeul Ţării Crişurilor a avut joi, 19 mai, oaspeţi de seamă. În sala de conferinţe s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Muzeului Țării Crișurilor, ediția a XXIV-a, seminarul „Securitatea Europei de Sud-Est și importanța componentei transatlantice în contextul conflictului din Ucraina”.

Evenimentul a debutat la ora 10 cu consideraţiile introductive ale prof. univ. dr. Gabriel Moisa, Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și directorul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal. Moderatorul seminarului a fost Gl. Bg.(r) Eduard Simion, profesor asociat al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Senior Associate Expert al New Strategy Center, Romania.

Simona Cojocaru, Secretar de Stat în Ministerul Apărării Naționale a vorbit despre componenta de descurajare a flancului estic al NATO și locul României în cadrul acesteia.

Despre influenţa gazului rusesc în regiune a vorbit George Scutaru, Director General al New Strategy Center. Referindu-se la rezervele de gaz din Marea Neagră, George Scutaru a subliniat faptul că România are o rezervă în zona offshore estimată la 200 bcm, putând contribui la diversificarea importurilor pentru statele din Balcani şi Europa Centrală. Aceste rezerve ar putea aduce circa 26 mld. de dolari venituri la bugetul de stat până în 2040. În schimb, estimările din zona offshore a Bulgariei nu sunt atât de precise, ele fluctuând 30.100 bcm. George Scutaru a amintit că Turcia a început un amplu program de forare în Marea Neagră, în perimetrul Sakarya rezervele fiind estimate la 540 bcm.

Printre perimetrele blocate în Marea Neagră de către Rusia, în prim plan se află Insula Şerpilor, aflată la 45 kilomtetri de România, insulă ocupată imediat după începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei. „Rusia a instituit o blocadă navală care împiedică orice export al Ucrainei în Marea Neagră. Au avut loc mai multe atacuri ale Ucrainei asupra insulei controlate acum de ruşi. Pe viitor, indiferent de rezultatul negocierilor, este foarte mare probabilitatea ca Insula Şerpilor să nu fie cedată de către Rusia”, spune George Scutaru care remarcă faptul că Rusia speculează foarte mult frica firească a oamenilor. Ucraina pierde zilnic 170 de milioane de dolari din cauza blocadei navale instituite lângă Insula Şerpilor şi a ocupării porurilor de la Marea Azov şi a portului Herson de la Marea Neagră.

„În acest moment traficul în porturile ucrainene de la Marea Neagră este zero, iar blocada şi acţiunile de intimidare ale navelor pot continua şi după încetarea ostilităţilor”, a punctat George Scutaru, amintitnd printre posibilele acţiuni hibride ale Rusiei, blocarea de perimetre în zona economică exclusivă a României şi împiedicarea operaţiunilor de construcţie a infarstructurii energetice naţionale în zona de offshore a Mării Negre. Din acest punct de vedere este importantă cooperarea cu aliaţii NATO, în mod special cu Turcia care doreşte să-şi exploateze resursele descoperite în Marea Neagră.

[eadvert]

Gândeşte în termeni imperiali

Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a vorbit despre conflictele îngheţate la Marea Neagră amintind că Rusia „gândeşte vecinătatea în termeni imperiali”. Gândirea imperială consideră că vecinii există pentru două scopuri: îi înarmezi dacă te ajută, îi dezarmezi dacă te ameninţă, spune acesta. „Oradea are o aşezare strategică. Astăzi până şi prietenii noştri strategici şi-au dat seama că Ungaria ar putea să fie prea apropiată de ruşi. Zece ani sunt cam mult ca să îţi dai seama. Dar lucrurile încep să se schimbe în regiunea dumneavoastră”, a spus Dan Dungaciu.

Sociologul a explicat că după invazia în Ucraina, suntem în situaţia în care pentru noi securitatea devine mai importantă decât prosperitatea. „De aceea, pentru noi, acum, NATO este mai importantă decât Uniunea Europeană, Statele Unite mai importante decât Germania. Germania nu îşi mai poate duce la îndeplinire misiunea de pacificare prin prosepritate. Această poveste s-a încheiat”, punctează Dan Dungaciu lansând întrebarea: „Ce se întâmplă dacă regimul Putin pleacă, sau dacă războiul se termină cu înfrângerea Ucrainei?”

Dacă pornesc negocierile în momentul în care trupele ruse sunt pe teren înseamnă că ne întoarcem la conflictele îngheţate, „înseamnă că i se oferă Federaţiei exact ceea ce îşi doreşte, adică exact ce s-a întâmplat în Transnistria, sau în 2014 cu Crimeea, exact ceea ce ştie să facă mai bine; conflictul îngheţat este acolo, dar de data asta dimensiunile conflictului încep să ridice probleme.” Un scenariu de tip Coreea pentru Ucraina, din păcate este real, spune Dan Dungaciu.

„La o întâlnire între Putin şi Zelenski, un document care să fie agreat chiar de Zelenski, dată fiind autoritatea enormă a domnului Zelenski, niciun prieten al Ucrainei din interiorul ei sau dinafara Ucrainei nu-l va putea contesta. Acesta este marele risc al solicitărilor lui Zelenski de a se întâlni cu Putin. Orice întâlnire a celor doi lideri, care riscă să se încheie cu un document semnat de domnul Zelenski, închide conflictul sau războiul pentru totdeauna şi nu în avantajul Ucrainei, pentru că dacă domnul Zelenski semnează ceva, acel ceva este intangibil”, a încheiat sociologul amintind şi de situaţia Republicii Moldova pentru care singura soluţie, consideră Dan Dungaciu, este rugăciunea: „Dă Doamne să nu vină ruşii” sau „Dă doamne să nu vină Ucraina”.

Seminarul s-a încheiat cu discursul generalului Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, care a vorbit despre importanța infrastructurii României din perspectivă militară pentru transportul rutier, feroviar, naval şi aerian., mobilitatea militară fiind strâns legată de infrastructura de transport. Ştefan Dănilă a amintit despre masterplanul de transport precizând că au fost multe piedici şi nu s-au pus în mişcare multe proiecte care trebuiau iniţiate, dar în prezent, din fericire, multe dintre ele au început să lucreze. Fiecare intervenţie în cadrul seminarului s-a încheiat cu un dialog cu publicul.

Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, New Strategy Center București și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea.