Editura Cartier și revista „Familia” vă invită, sâmbătă, 13 aprilie, la ora 17.00, la o întâlnire cu scriitoarea Daniela Rațiu, prilejuită de romanul său răvășitor „Sfârșitul lumii e un tren”, proaspăt apărut la Editura Cartier. Cartea invocă foametea de după cel de-al Doilea Război Mondial. Alături de autoare, participă la dialog Dan-Liviu Boeriu și Mircea Pricăjan.

„Cea mai folosită lauda la adresa unei cărți, în ultima vreme, e că se citește pe nerăsuflate. Romanul Danielei Raţiu infirmă asta, e-o excepție cum sînt puține. «Sfîrșitul lumii e un tren» se citește cu răsuflarea tăiată, e genul de carte – prin subiect, dar și prin stilul excelent adaptat subiectului – care te consumă, te forțează să faci pauze, e dureroasă în cel mai personal mod. Îmi pot doar imagina cît de chinuitor a fost procesul scrierii ei”, punctează Mircea Pricăjan.

Daniela Raţiu s-a născut la Brașov. A absolvit Liceul de Arte Plastice Ion Vidu din Timișoara, licențiată a Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării – Jurnalism, a Universității de Vest, licențiată a Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității Tibiscus. A urmat un master de Foto/Video din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara. Este membră a PEN România și a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara. Membră a Societății Timișoara. A debutat editorial cu volumul de poezie „Ciorap cu firul dus”, editura Marineasa, Timișoara, 2005. A publicat mai multe romane, teatru, poezii. În 2015, a fost unul dintre finaliștii concursului de scenarii HBO, coautor al scenariului Pauker.

„În mijlocul uliței, hoitul unui soldat. Va fi mâncat. Roiuri de muște se așază pe fața lui. I-au acoperit gura albă, uscată, buzele crăpate și însângerate, ochii deschiși. O privire nedumerită. Ultima privire. Va fi mâncat de semenii lui. Mai târziu însă, atunci înserarea se va amesteca cu noaptea. Arșița a uscat tot. De doi ani și mai bine nu a mai plouat. Nu latră niciun câine. Nu e nicio urmă de câine în satul acesta. Au fost mâncați de oameni. Care n-au fost mâncați, au fugit. Se ascund prin pădurile din împrejurimi. Atacă. Câinii îi atacă pe oameni. Oamenii îi atacă pe câini. Pădurile sunt departe de sat, e greu să ajungi până acolo, să te ascunzi de urgia dogoritoare. Căldura te înnebunește. Îți poți da duhul pe drum, să devii un hoit. Un hoit înseamnă carne, hrană, la îndemână. Un hoit nu mai e om sau câine. Sau pisică. Un hoit se poate mânca. Mintea e îngălată de foametea care a pus stăpânire pe toate ținuturile astea, de aci și până dincolo de Prut, dincolo de Siret. Supraviețuirea ocupă și ultimul gând. Mintea a devenit un hoit. Difuză, la limita dintre animal și om. Mintea e animal. Foametea e atotputernică aici și până departe hăt, foarte departe. Moldova de aici, iar peste Prut, Basarabia, și mai departe, Ucraina. Și mai departe. Departe. Până-n Siberia, la capătul lumii.” (Din Sfârșitul lumii e un tren)

Dan-Liviu Boeriu scrie cronică literară și realizează interviuri pentru revista Familia. Cea mai recentă carte: „Anatomia ratării, dialog cu Teodor Baconschi” (Humanitas, 2016). Mircea Pricăjan este scriitor, traducător și redactorul-șef al revistei Familia. Cea mai recentă carte: romanul „Murmur” (Humanitas, 2023).

[eadvert]