Printre realizări, şeful APIA Bihor a punctat reabilitarea clădirii în care instituţia îşi desfăşoară activitatea. Şeful APIA se arată nemulţimit însă de mărimea spaţiului în condiţiile în care în aceiaşi clădire funcţionează şi Oficilului Judeţean pentru Ameliorarea şi Reproducţia în Zootehnie care dispune de cinci încăperi pentru cei şapte amgajaţi. „În funcţie de posibilităţile financiare anul viitor îmi doresc să putem realiza izolarea şi iginenizarea sediului central. Probleme cu spaţiul avem şi la cele opt centre judeţene. La Ştei, de exmplu, au fost grave probleme cu spaţiul dar prin reorganizarea Direcţiei de Finanţe am primit un spaţiu corespunzător. Un centru cu probleme a fost şi Aleşd unde activitatea se desfăşoară la fostul Cămin Cultural. Cu înţelegerea primarului din localitatea am primit un spaţiu corespunzător unde ne vom muta de la anul. Cel mai mare dezastru este însă la Tinca unde Centrul local funcţionează în clădirea fostului IAS. Şi aici sperăm ca de anul viitor să ne putem muta într-o altă locaţie. În atenţia mea sunt şi centrele de la Marghita şi Beiuş”, a spus Florian Pavel.
Deficit de personal
Lipsa personalului a fost o problemă punctată de şeful APIA Bihor. Angajaţii APIA gestionează peste 50.000 de cereri anual. Raportat la numărul de angajaţi aceştia trebuie să se ocupe de 537 de cereri/angajat/an, în condiţiile în care media europeană este de 250 de cereri/angajat/an. „Dacă vom găsi un alt mod de gestionare a micilor fermieri atunci ne vom apropia şi noi de media europeană”, a spus Pavel.
Volumul mare de muncă este datorat fărâmiţării excesive a terenurilor. Conform statisticilor 98% din cererile depuse la APIA Bihor se regăsesc la fermierii care au sub patru hectare de teren.
Citiți principiile noastre de moderare aici!