Valorile noastre creştine, credinţa noastră, capătă o valoare adevărată, în momente de criză, în contexte potrivnice. Da, ne este uşor să fim creştini, când totul rămâne la nivel declarativ, când nu ni se cere să facem nimic special, doar să spunem că suntem creştini. Dar în momente de criză, fie ea personală sau contextuală, de cele mai multe ori, suntem falimentari. Este mai simplu să spui că eşti creştin, dar atunci când ţi se cere ajutorul să rămâi doar la nivel declarativ: „să meargă să muncească”, „de ce a făcut atâţia, dacă nu e în stare să îi întreţină”, „să îi ajute statul”, „o să îi ajut altă dată”.
E mult mai greu, dar mult mai valoros, ca în situaţii în care tu abia reuşeşti să îţi plăteşti taxele şi impozitele, când abia faci faţă cerinţelor familiei tale, să reuşeşti „să rupi” din puţinul tău pentru cei care nu au nici măcar „acel puţin”. Când abia reuşeşti să faci faţă situaţiei actuale, parcă înţelegi mai bine nevoia semenului tău lipsit.
Când şi ţie ţi-e greu, creştinismul tău capătă valoare.
Şi totuşi, deosebirea esenţială dintre tine, ca unul care abia reuşeşti să facă faţă şi unul care se află în nevoie, este că el nu reuşeşte să facă faţă aceleiaşi situaţii. Şi atunci, ai putea să rămâi indiferent?!?
Credinţa ta este cea care îţi va spune că dăruind vei dobândi tu însuţi şi te vei îmbogăţi mai mult decât îţi imaginezi.
Pentru tine o cutie de pantofi plină cu alimente, dulciuri sau jucării nu înseamnă mare lucru. Pentru mulţi de lângă tine, această cutie de pantofi înseamnă speranţa pierdută de multă vreme, înseamnă zâmbetul pe care nu l-au mai avut de ani de zile, înseamnă valoarea pe care ei ca fiinţe umane nu au simţit-o niciodată.
Dacă această cutie de pantofi poartă în ea şi dragostea de care numai tu eşti capabil, fii convins că „vei dărui un Crăciun adevărat” în acest an de criză.
Citiți principiile noastre de moderare aici!