[eadvert]

Peste 200 de familii ale unor copii bolnavi de cancer ar fi putut fi lipsite de tratamentul necesar, dacă nu ar fi existat un ONG orădean. „Asociația Lumea lui Iannis” a fost fondată de Mădălina și Lucian, doi orădeni al căror fiu a fost diagnosticat cu leucemie limfoblastică acută cu celule T. Experiența tratamentului i-a făcut pe cei doi orădeni să înțeleagă lipsurile cu care se confruntă pacientul oncologic și cum ar putea ajuta. Ca urmare, cei doi au înființat ONG-ul și Casa de lângă spital, unde cazează pacienți oncologici veniți la tratament în Oradea. Asociația este dependentă 100% de sponsorizări și donații. Cu toate astea, cei doi părinți au reușit să facă ceea ce nu face statul. „Eu personal consider că orice cauză este foarte importantă pentru beneficiarii ei și trebuie sprijinită, pentru că statul nu face nimic pentru nicio categorie defavorizată sau aflată în nevoie financiară, medicală etc. Acum, ca potențial sponsor, cred că este important să cunoști bine cauza, să ințelegi demersul, să cunoști oamenii care au initiat-o, istoricul de realizări. Majoritatea asociațiilor fac rapoarte periodice, unde apare foarte clar ce au făcut cu sponsorizările și câți beneficiari au ajutat. Cei care doresc pot să meargă să discute cu beneficiarii, să viziteze șantierul etc. Tot ce ai nevoie să te convingi. Sunt cauze, de exemplu Centrul pentru servicii suport în oncologie, Ali City Camp al Asociației Lumea lui Iannis, unde există o listă de lucruri de care avem nevoie, chestii concrete. Iar clădirea se poate vizita, așa după cum am tot anunțat. Sau în cazul proiectului Casa de lângă Spital, care are deja peste 2.000 de nopți acoperite și unde de asemenea se pot vizita bolnavii și se poate discuta cu ei. Însă totul pornește de la a rezona cu cauza! De convins te poti convinge foarte ușor, este suficient să te uiți în jur”, este de părere Mădălina Maiorescu, cea care se ocupă de ONG. An de an, Casa de lângă spital și-a mărit capacitatea în permanență și sunt foarte puține zile într-un an când au locuri libere.

Povara părinților

Tot la inițiativa unor părinți încercați, s-a născut și Asociația S.O.S. Autism Bihor. Aici, 30 de părinți sunt sprijiniți să aibă grijă de copiii lor, adulți deja, cu vârste între 18 și 48 de ani, care nu se pot descurca singuri din cauza handicapului grav de care suferă. Primăria le asigură spațiul de funcționare, i-a scutit de chirie și de impozit. Însă restul cade în sarcina asociației, care se autofinanțează. „Fiecare companie, dacă ar depune 1% din impozit, trimestrial, către câte un ONG, ar face o foarte mare diferență pentru noi”, crede Simona Zlibuț, președintele asociației.

Acestea sunt doar două exemple din multitudinea de asociații și ONG-uri de la nivel local, care încearcă să se implice și să schimbe ceva în comunicate, să-i ajute pe cei mai puțin norocoși, să facă bine.
Am stat de vorbă și cu antreprenori care au ales să sponsorizeze. Sunt firme mici, care au înțeles însă impactul mare pe care orice bănuț donat sau atras din sponsorizări îl poate avea într-un ONG. „Am doar beneficii, niciun dezavantaj, de ce nu aș face-o dacă oricum dau o sumă pe care ar trebui să o dau statului?”, ne-a spus Karolina Dudaș. Ea are sfaturi pentru antreprenorii reticenți la sponsorizări. „Practic, la ce trebuie să ne uităm? Să fie înregistrat ONG-ul și cel mai OK e dacă alegi ceva care este aproape de tine, un ONG local unde să poți să mergi să vezi cu ce se ocupă, cum se implică”, spune orădeanca. Ea crede că multă lume, persoane fizice sau firme, nu realizează ce impact poate avea o astfel de inițiativă.

De ce sponsorizează?

Ioana Cozma, proprietarul unei afaceri orădene, susține că lucrul care a determinat-o să facă sponsorizări este nevoia din jur. Ea a ales clubul sportiv la care merg băieții ei și școala. „Prin asociația de părinți am făcut contract și efectiv am renovat clasa. Am urmărit să facem ceva de care să se bucure mai mulți copii. La cluburile de sport am dat bani pentru mingi și echipamente”, spune orădeanca. Ea face asta de doi ani de zile. „Cred că s-ar vedea o schimbare mult mai rapidă în societate, dacă mai mulți s-ar implica. Statul ne oferă foarte puțin. Hai să susținem bolnavii de cancer, să susținem școlile, sunt mulți copii cu handicap, cluburi sportive”, mai precizează ea.

Un alt antreprenor, dar și reprezentant al unui ONG, crede că sunt și „obstacole” de natură birocratică. „Un antreprenor, dacă va dori să facă altceva decât clasica lui contabilitate ce este obligatorie, cum ar fi direcționarea a 20% din impozitul pe profit al societății pe care o deține, evident că are nevoie de ajutorul contabilului. Dacă al lui contabil nu cunoaște această reglementare și nici nu este dornic să o studieze, tocmai pentru că nu e o necesitate legală pentru ca o societate să funcționeze, evident că nu îi va spune acest lucru antreprenorului și îl va repezi cu un răspuns de genul «oh, nu are rost, e mult prea complicat» sau orice altceva, pentru ca antreprenorul să o lase baltă. Și uite cum dorința unui antreprenor de a ajuta, printr-un ajutor perfect legal, se înăbușă din cauza contabilului. Probabil puțini antreprenori vor avea timpul și nervii necesari pentru a studia personal această temă și apoi să îl confrunte pe contabil”, spune Laura Pașcalău, antreprenor și proprietarul organizației non profit „Sunt mămică, ce să fac?”. Ea spune că a ajuns la această concluzie după ce a discutat cu diverși antreprenori pe această temă.

Părerea patronatelor

Reprezentanții patronatelor spun că nu fug de sponsorizări, când acestea sunt justificate și când privesc interesul ambelor părți. Pe de altă parte, aceștia acuză și legislația stufoasă în ceea ce privește sponsorizările.
„De multe ori, activitatea ONG-urilor nu prea prezintă interes pentru mediul de afaceri. Vin să ceară bani pentru obiective care nu te interesează. Cele mai multe vor doar să li se dea bani, în loc să te întrebe de obiectivele tale de CSR. Când proiectele ONG-urilor se pliază pe activitatea lor, firmele sunt receptive la sponsorizări. La multinaționale este altfel, ele au buget de CSR”, ne-a declarat Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB).
„Sponsorizările se pot face atât din impozitul pe profit, cât și din impozitul pe venit, cu diferența că la impozitul pe venit, sponsorizările se pot face doar pentru trimestrul în curs. Acest impediment pune în dificultate 90% din firmele din România care au avut o cifră de afaceri sub un milion de euro și care ezită să facă sponsorizări, deoarece nu știu care este valoarea deductibilă”, a adăugat președintele AFB.

Nu cer părerea antreprenorilor

Acesta a observat că majoritatea proiectelor ONG-urilor nu sunt concepute în urma unor discuții cu antreprenorii și ca atare, nu sunt sponsorizate.

„Atunci când a fost vorba de o cauză înțeleasă de antreprenori, vezi Covid-19, criza refugiaților din Ucraina, calamități naturale (inundații, înzăpeziri), o mare parte a oamenilor de afaceri au contribuit, chiar și peste limita deductibilă, nu de puține ori din banii personali. Așadar, nu se poate spune că nu există empatie în mediul de afaceri. Până la urmă, cu toții suntem oameni”, conchide Dan Octavian.

Vlad Deac, directorul executiv al Federației Patronilor Bihor (FPB), ne-a exprimat două puncte de vedere, atât din poziția unui ONG-ist cu o vechime de 25 de ani, cât și din poziția FPB.
„Din punct de vedere al celui ce activează în domeniul ONG de 25 de ani, situația este de multe ori frustrantă. De aceea, probabil ar fi bine să existe un plan al unor activități bine stabilite de către organizație, pe care vreun sponsor să îl poată sprijini”, este de părere Vlad Deac.

Pe de altă parte, acesta recunoaște că nu există o cultură a implicării sociale, a responsabilității sociale, a companiilor. Fie ele mici sau mai mari. „Totodată, sunt extrem de multe companii care constant contribuie la desfășurarea diferitelor activități ale unor ONG-uri. Din păcate, nici acestea nu pot sprijini la nesfârșit pe toată lumea, pentru că nu există atâția bani. Și atunci își selectează, în baza unor criterii proprii, participarea la diverse proiecte”, susține președintele FPB.

Acesta a remarcat și faptul că nici statul nu facilitează implicarea socială. Prea puțin se poate deconta în contabilitatea firmelor ca fiind contribuție de sponsorizare, deși în multe situații se poate mai mult.
„Aceeași întrebare însă se poate pune și persoanelor fizice: de ce nu direcționează acei 3,5% către un ONG? Tot dintr-o lipsă a culturii implicării în societate. Aici și o parte și cealaltă trebuie să înțeleagă faptul că, pe lângă stat și domeniul privat, există acest sector – să îi spunem de activism social, deși sună a limbaj de lemn – al ONG-urilor, care acoperă o paletă foarte largă de domenii: de la cel social (precum organizațiile sociale), până la organizații patronale ori organizații suport ale diverselor instituții, care tot ONG-uri sunt”, precizează Vlad Deac.

Ioan Mintaș, prim-vicepreședintele CNIPMMR, explică lipsa interesului firmelor pentru sponsorizări atât prin prisma legislației, cât și datorită veniturilor mici ale IMM-urilor.

„Sponsorizările pot fi făcute din profitul firmelor. IMM-urile nu prea au profituri sau au profituri mici. Cred că aceasta este cauza pentru care nu prea fac sponsorizări. Plus că legislația este prea stufoasă”, crede Ioan Mintaș.

Sponsorizări în Bihor

Pentru a beneficia de sponsorizări, beneficiarii acestora trebuie să fie înregistrați în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Ioan Mihaiu, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor, ne-a informat că în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale sunt înregistrate 1.823 de entități arondate fiscal la AJFP Bihor.

„În anul 2021, au efectuat sponsorizări un număr de 2.789 de operatori economici cu domiciliul fiscal în județul Bihor. Cea mai mare sumă sponsorizată în cursul anului 2021 de către un contribuabil cu domiciliul fiscal în județul nostru a fost în sumă de 595.000 de lei. În anul 2021 au fost sponsorizate 1.408 entități de către operatori economici cu domiciliul fiscal în județul Bihor. Cea mai mare sumă cu care a fost sponsorizată o persoană juridică fără scop patrimonial din județul Bihor a fost în valoare de 820.000 de lei”, ne-a informat Ioan Mihaiu.