La sfârșitul lunii ianuarie 2023, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor erau înregistrați 2.924 șomeri (din care 1.560 femei), rata șomajului fiind de 1,25% .
[eadvert]
Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 1,22 %, în această lună acest indicator a înregistrat o creştere cu 0,03 pp.
„Din totalul de 2.924 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Bihor, 1.094 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 1.830 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 2.130 șomeri provin din mediul rural și 794 sunt din mediul urban”, ne-a informat Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor.
Structura șomajului
Pe grupe de vârste, cei mai mulți șomeri, 697 (24% din total) au vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani. Pe locul doi se clasează șomerii cu vârsta mai mare de 55 de ani – 687 (23%), iar pe locul trei, șomerii cu vârsta cuprinsă între 50 și 55 de ani – 505 (17%). Urmează șomerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani – 432 (15%), cei cu vârsta sub 25 de ani – 404 (14%) și cei cu vârsta între 25 și 29 de ani – 199 (7%).
Șomerii cu studii primare au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Bihor (29%), urmați de cei cu studii gimnaziale (23%), iar 2% au absolvit studiile postliceale. Șomerii cu studii liceale reprezintă 23% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii profesionale 12% iar cei cu studii superioare reprezintă 11% .
Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 27% persoane foarte greu ocupabile, 28% greu ocupabile, 28% mediu ocupabile, iar 17% sunt persoane ușor ocupabile.
„Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre”, spune șeful AJOFM Bihor.
Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul jueţului Bihor sunt afişate pe pagina de internet a AJOFM Bihor la adresa www. anofm.ro.
Explicația salariilor mici
Numărul șomerilor indemnizați a scăzut de la an la an. Dacă la finalul anului 2020 erau 3.500 de șomeri indemnizați, la finalul anului 2022 numărul acestora a coborât la 1.000 de persoane.
„Una dintre cauzele scăderii numărului de șomeri indemnizați este gradul de ocupare foarte ridicat. Gradul de ocupare al județului Bihor este destul de ridicat față de celelalte județe din țară. Pe lângă ceilalți factori, asta este și o explicație a nivelului de salarizare scăzut”, subliniază Békési Csaba.
Acesta și explică de ce. Bihorul avea la sfârșitul anului 2022 aproape 187.000 de contracte.
„Majoritatea acestor contracte provin din sectorul privat. Trebuie să știm că în toate județele numărul absolut al persoanelor ocupate în poziții plătite din fonduri publice este, oarecum, egal. Spre exemplu, tot atâția angajați are AJOFM Bihor, cât și AJOFM Sălaj. Structurile din Învățământ, Sănătate, Apărare, Administrație Publică, MAI, ISU la nivel de județe sunt oarecum similare ca și număr absolut de persoane. Nivelul de salarizare în aceste domenii sunt oarecum mai ridicate.
Raportat la un număr efectiv de salariați, relativ, poate fi mai mic sau mai mare. De exemplu, dacă avem 40.000 de persoane care lucrează în sistemul public într-un județ, raportat la 187.000 în județul Bihor total salariați are o pondere oarecare. Dacă același număr de salariați din sistemul public este raportat doar la 120.000 de persoane la nivel de județul Satu Mare, Arad, Alba, etc, unde avem nivel de salarizare medie mai ridicată, ponderea este mai ridicată. Adică împinge salariul mediu pe județul respectiv în sus”, explică directorul executiv al AJOFM Bihor.
Bihorul având marea majoritatea a salariaților din sistemul privat, unde apetitul angajatorilor este, în continuare, spre necalificați sau spre calificare joasă și unde majoritatea producției industriale vine cu nivel de salarizare mai scăzută, completat cu industria alimentară, HORECA, turism, acestea trag în jos nivelul salariului mediu.
Sunt doar câteva dintre cauzele care fac ca salariul mediu net în Bihor să fie mai mic decât în alte județe.
Altă cauză, potrivit lui Békési Csaba, este profilul ocupațional al județului Bihor.
„Majoritatea companiilor intrate în județul Bihor în ultimii 10 ani este de valoare adăugată mai scăzută. Avem industrii prelucrătoare, nu avem industrii creatoare. Suntem puncte de lucru ale unor reprezentanțe și a unor industrii prezente în țară și în străinătate, dar am fost foarte axați pe angajarea operatorilor de producție.
Marea majoritate angajează în continuare personal cu calificare joasă sau fără calificare. Pentru că am fost un județ pantofar, unde prezența industriei ușoare este foarte bine definită. Toți care au venit să investească în Bihor au văzut că aici nivelul de salarizare este unul foarte scăzut. Acesta a fost unul dintre principalele atuuri pentru care și-au adus industriile aici”, a subliniat directorul executiv al AJOFM Bihor.
Békési Csaba spune că angajatorii nu mai pot veni cu sloganul „Creem locuri de muncă!”.
„Nu avem nevoie de angajatori care pur și simplu creează locuri de muncă. Avem nevoie de angajatori care creează locuri de muncă cu valoare adăugată”, conchide șeful AJOFM Bihor.
Trimite articolul
XÎn anul 2010 prima firma care a investit în noul parc industrial era SHC care oferea salariu minim, atunci stimații noștri politicieni ar fi trebuit să alunge altundeva și acum am avea salar mai mare pentru că firmele care au venit după coreeni au zis de ce sa dea salar mai mare dacă aici asta e obișnuit.
O fabrica mare cu sediul in comuna Bors, va ajunge in faliment din cauza lipsei de personal, toata lumea vrea sa plece de acolo pt ca nu vor sa creasca salariile.
-
Care ? Spune numele. Sa se stie!
Stați liniștiți că dintre cei înregistrați ca șomeri mulți lucră ,,afară,, peste hotare și primesc și de acolo o halcă dă pită !
-
Fix pix! Și la un birou parlamentar cât se fură cu decontări fictive?
-
Sigur….
E simplu. Lipsa unei Universitati puternice. Toate salariile mari sunt unde e educatie buna, acolo vin firme care au nevoie de oameni calificati. Oradea pune accent pe 8 clase si munca la banda
-
E bun sloganul asta cu universitatea, inventat de chircea mirila, dar tu chiar crezi ca toti aia care lucreaza intr-o fabrica din Timisoara de exemplu au studii universitare? Au aia care lucreaza in pozitii de conducere, R&D etc. Dar acolo si ultimul om din fabrica are salar mult mai mare decat in oraselul hiperdezvoltat oradea. Si aia sunt mai multi! De-aia iese media mult mai mare. Nu mai fiti supizi si credeti toate tampeniile spuse de gasca locala.
-
Hai sa comparam Oradea cu Iasi, Cluj, Timisoara, zonele astea au salarii duble. De ce? Nu Chirila spune asta, cifrele
-
-
Ba, aici nu e treaba de universitate.
Nu vor sa plateasca mai mult, oamenii de aici sunt obisnuiti sa inchida ochi,gura si sa plece capul! Trebuie sa invete sa ceara salar mai mare. Facultate pentru lucrator la banda…
Pentru ca, cu bac,cu facultate tot muncitor necalificat esti trecut in fisa postului. Eu cred asta 100%. -
Impozitul pe salar îl ia guvernul,
Impozitul pe clădire (comercial,industrial) îl ia primăria.