Statul vrea să scoată bani din orice. Inclusiv din bacșișul pe care-l lasă clienții HORECA.

[eadvert]

În cadrul întâlnirii Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, ce a avut loc marți, 8 noiembrie 2022, s-a supus spre dezbatere şi o lege de completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal. Actul normativ introduce noi reglementări legate de fiscalizarea sumelor provenite din bacşiş, potrivit lui Ion Biriş, preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA).

HORA transmite că a susţinut de la început această reglementare a veniturilor de tip bacşiş, în esenţă fiind vorba despre o transparentizare a acestor venituri, care înseamnă nu doar o normalitate la nivel global, dar şi venituri mai mari la bugetul de stat. Reglementările incluse în Raportul final al Comisiei definesc bacşişul ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante şi 5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

Astfel, acordarea bacşişul rămâne la latitudinea clientului, care are opţiunea de a plăti cash, card sau prin ordin de plată, în cazul facturilor, când şi dacă doreşte. Această reglementare oferă o nouă posibilitate de a lăsa bacşiş, cash sau card, inclusiv în cazul plăţilor cu cardul.

Proiectul urmează să intre la votul final la Camera Deputeaților, care este for decizional.

Ce prevede proiectul

Potrivit proiectului de act normativ, începând cu 1 ianuarie 2023, bacșișul va fi evidențiat atât pe o notă pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA. Cu alte cuvinte, pe bacșiș se reține doar impozitul de 10%.

Operatorii economici vor avea obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației.

Nota de plată trebuie să conțină și o alta rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a bacșișului acordat. Proiectul mai prevede că este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului.

Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați, a sumelor provenite din încasarea bacșișului.

Impozitului pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor. Deputații au mai stabilit că noile norme vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, care va fi sancționată cu amendă între 2.000 la 4.000 lei.

O astfel de reglementare ar avea implicații atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Din perspectiva angajatului, introducerea bacșișului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate.

Pe de o parte, situația prezintă un avantaj pentru că le oferă angajaților o certitudine financiară (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de altă parte are dezavantajul că sumele nete primite de angajați se vor reduce ca urmare a scăderii din sumă a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate pentru aceste venituri (dacă nu se introduc anumite scutiri în acest sens). Din perspectiva angajatorilor, implicațiile sunt diferite în funcție de tipul de impozit pe care aceștia îl datorează.

Frecție la un picior de lemn

Aceasta este părerea multor reprezentanți din domeniul HORECA vizavi de ultimele discuții despre introducerea bacșișului pe bonul fiscal de la 1 ianuarie 2023.

Dumitru Fechete, managerul Complexului President din Băile Felix crede că nu aceasta este cea mai importantă problemă care trebuia reglementată în domeniul turismului. „Nu cred că aceasta este problema care arde în momentul de față turismul românesc. Nu zic că nu trebuia reglementată și aceasta, dar noi nu avem încă o Lege a turismului. De ce nu se reglementează plafonarea prețului la energie pentru turismul balnear, unde este vorba despre sănătatea oamenilor? Asta mi se pare o «frecție la un picior de lemn» sau «Țara arde și baba se piaptănă»”, a precizat Dumitru Fechete.

„Noi am crescut tarifele doar cu 8-10%. Creșterea prețului la energie ne-a lovit la profit. Muncim ca să ne menținem pe linia de plutire de dimineața până seara târziu. Plătim taxele la stat și când tragem linie constatăm că nu avem nimic. Profiturile noastre se duc în conturile băieților deștepți”, a adăugat managerul Complexului President.

Mihai Torjoc, patronul Restaurantului Due Fratelli, este de părere că aplicarea acestei legi nu va fi deloc ușoară, precizând că sunt alte probleme mai arzătoare în HORECA. „Noi nu avem o Lege a turismului, prețurile la alimente și energie ne îngroapă. Cred că aici ar trebui niște reglementări”, a subliniat Mihai Torjoc.

Bacșișul, un fel de loterie

Ospătarii nu văd nici ei cu ochi buni impozitarea bacșișului. Spun că pe lângă salariile mici pe care le au, mai scot ceva în plus, din când în când din bacșiș. Dar asta nu este o regulă.

„Avem salarii foarte mici. Nu toată lumea lasă bacșiș. Din puținul pe care îl primesc în plus, nu-mi convine să mi se rețină de către stat. Bacșișul l-am primit pentru că clientul a fost mulțumit cum m-am ocupat de el”, ne-a spus Marius S., un ospătar orădean.

Că bacșișul este un fel de ruletă, unde câștigi sau nu, ne-au precizat și Andreea S., o altă ospătară din Oradea.

„În meseria de ospătar, în funcție de sezon și clienți, se poate câștiga foarte mult din bacșiș, dar și deloc. Am lucrat atât la restaurante de la periferia orașului, cât și în localuri din centrul orașului și luând în considerare salariul pe care îl aveam, nu, nu mi-ar conveni să mi se impoziteze bacșișul, având în vedere ca în unele luni poți rămâne doar cu salariul. Depinzând de sezon, primeam între 0 și 200 de lei bacșiș pe zi, însă un procent din acesta ajungea la barmani”, ne-a declarat Andreea S.

Una peste alta, părerile sunt împărțite, dar balanța înclină spre câștigurile statului în detrimentul angajatorilor și angajaților din domeniu.