De la poveștile bunicului despre armată, la prima bihoreancă devenită ofițer în Marina Militară Română

 

Nu crescuse într-o familie în care uniforma militară să fie ceva obișnuit și nici nu avusese, în clasa a VIII-a, un plan clar pentru viitor. O prezentare făcută de reprezentanții Centrului Militar Județean Bihor avea să-i schimbe însă perspectiva.

Vorbele bunicului au fost decisive

În dialogul purtat cu ea, Saviana își amintea că primul lucru care o atrăsese a fost chiar uniforma. Reprezentanții Centrului Militar Județean le-au vorbit elevilor despre colegiile militare, despre admitere și despre condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească cei care doreau să urmeze acest drum. Pentru ea, informațiile primite atunci au fost suficiente pentru ca o simplă curiozitate să se transforme într-o opțiune.

„Primul gând că aș putea să urmez o carieră militară mi-a venit atunci când o delegație a Centrului Militar Județean Bihor ne-a prezentat în clasa a VIII-a condițiile de admitere și recrutare în colegiile militare. Sincer, m-a atras haina militară”, povestea bihoreanca.

În spatele alegerii se afla și o amintire de familie. Bunicul Savianei fusese militar în termen și îi vorbise despre acea perioadă cu un respect pe care ea îl observase încă din copilărie. Nu era vorba despre o tradiție militară transmisă în familie, dar poveștile bunicului au rămas undeva în memoria ei.

„Nu aveam militari în familie, în afară de bunicul meu, care avea un respect aparte pentru armată. Îmi povestea, cu emoție și cu lacrimi în ochi, amintiri de pe vremea când era militar în termen”, își amintește ea.

Saviana a început să se pregătească pentru admitere, iar în 2016 a fost admisă la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, chiar în anul în care instituția se redeschisese. A plecat din Marghita la doar 15 ani și s-a trezit într-un mediu complet nou, departe de familie, colegii și prietenii din copilărie. Programul militar și regulile de zi cu zi au fost printre primele provocări. La 15 ani, trebuia să se obișnuiască nu doar cu distanța față de casă, ci și cu un stil de viață în care fiecare zi avea un program precis.

„Viața la colegiul militar nu a fost ușoară. Lăsam în urmă familia, colegii și prietenii din copilărie și intram într-un program de garnizoană la 15 ani”, își amintește Saviana.

Craiova fusese însă și locul în care își făcuse prietenii care aveau să rămână importanți pentru ea. Dincolo de disciplină și de programul riguros, anii de colegiu au reprezentat pentru ea o perioadă de formare personală.

„Am legat prietenii frumoase și trainice, iar amintirile din colegiul militar sunt fără pereche și mi-au rămas în suflet”.

Când vorbea despre acei ani, Saviana nu separa ceea ce învățase în școală de educația primită acasă. Considera că cele două au contribuit împreună la omul care devenise.

„Atât colegiul militar, cât și academia, dar și educația de acasă, m-au format omul care sunt azi: curajoasă, puternică și ambițioasă”, spune tânăra ofițer.

La 15 ani a ales armata. Următoarea decizie avea să-i definească mai clar drumul profesional.

De ce Marina?

Răspunsul ei este simplu. Pentru că i-a plăcut dintotdeauna marea și pentru că domeniul naval i s-a părut cel mai apropiat de ceea ce își dorea.

„După absolvirea colegiului militar, am ales Academia Navală, pentru că dintotdeauna mi-a plăcut marea și am considerat că acest domeniu mă reprezintă cel mai mult”, ne spune Saviana.

Din iulie 2019 face parte din familia Forțelor Navale Române. La Academia Navală a urmat specializarea Navigație, hidrografie și echipamente navale, iar după absolvire, în 2023, nu s-a oprit. A continuat cu masteratul în Oceanografie și Hidrografie, pe care l-a finalizat în 2025.

Saviana nu își povestește parcursul ca pe o succesiune de diplome și funcții. Vorbește mai degrabă despre etapele care au ajutat-o să înțeleagă ce vrea să facă în viață.

„Privind în urmă, îmi dau seama că fiecare etapă a parcursului meu m-a adus firesc mai aproape de domeniul în care lucrez astăzi. Liceul militar mi-a oferit disciplina și perseverența necesare, iar Academia Navală și studiile ulterioare mi-au confirmat că domeniul maritim este locul în care îmi doresc să evoluez”.

Astăzi, ea lucrează în cadrul Direcției Hidrografice Maritime și are trei ani de activitate. Când vorbește despre munca ei, nu lasă impresia că a ajuns într-un loc în care totul este deja cunoscut. Din contră. Spune că tocmai complexitatea domeniului o face să vrea să învețe în continuare.

„Este un domeniu care necesită multă pregătire și responsabilitate, dar tocmai această complexitate îl face atât de interesant pentru mine. Consider că întotdeauna există ceva nou de învățat, iar acesta este unul dintre lucrurile care mă motivează să continui”.

Primele misiuni dincolo de granițele țării

Anul acesta au apărut și primele experiențe profesionale importante dincolo de România. A participat la un curs în Turcia și la o misiune externă în Belgia. Nu insistă asupra spectaculosului unor astfel de deplasări, ci asupra lucrurilor pe care le-a adus cu ea înapoi.

„În acest an, am participat la un curs și la o misiune externă, în Turcia și în Belgia, unde am asimilat noi cunoștințe în domeniul meu de activitate”.

Saviana nu privește cei trei ani de activitate ca pe o perioadă în care doar a acumulat experiență. Pentru ea, fiecare etapă a însemnat și o confirmare a faptului că alegerea făcută în adolescență a fost una potrivită.

„Parcursul meu profesional nu a fost construit peste noapte. A fost rezultatul unor ani de studiu, de muncă și de experiențe, care m-au ajutat să îmi definesc treptat direcția”, spune ea.

Poate cel mai interesant lucru din această poveste este că fata de 15 ani din Marghita nu știa unde va ajunge atunci când a spus pentru prima dată că o atrage haina militară. Nu știa că va pleca la Craiova, că va ajunge la Constanța, că va alege un domeniu naval sau că va lucra, peste ani, în Marina Militară Română.

A știut doar că vrea să încerce

De aici, lucrurile s-au construit pas cu pas. Un examen, o școală, o altă alegere, apoi ani de studiu și muncă. Astăzi, Saviana-Cristina Brișcuț este prima bihoreancă devenită ofițer în Marina Militară Română, dar vorbește despre acest lucru fără să transforme povestea într-un bilanț. Mai important pentru ea este ceea ce urmează.

„Cred că este important să ai curajul să alegi un drum care poate nu este întotdeauna ușor, dar care te reprezintă. Pentru mine, domeniul maritim a devenit mai mult decât o alegere profesională. Este un domeniu în care mă regăsesc și în care îmi doresc să continui să evoluez”.

Iar când conversația se apropie de final și revenim, inevitabil, la începutul poveștii, la fata care a auzit într-o zi despre colegiile militare și s-a gândit că ar putea încerca, răspunsul Savianei a fost poate cel mai simplu rezumat al întregului drum: „Întotdeauna există ceva nou de învățat”.