Echipa #GiveBackCredit se află de o săptămână şi jumătate în Bihor pentru documentare. Proiectul european „Giving (Back) the Credit to the Heritage Communities” (#GiveBackCredit) este finanțat prin programul Europa Creativă al Comisiei europene și se desfășoară în perioada 1 septembrie 2020 – 31 decembrie 2022.

[eadvert]

Muzeul Țării Crișurilor Oradea și Institutul Național al Patrimoniului au încheiat la începutul lunii iulie 2021 un Protocol de Colaborare și Cooperare în cadrul acestui proiect care îşi propune ca oamenii să preţuiască măiestria, creativitatea și importanța artizanilor, să respecte ţesăturile şi portul popular şi să protejeze procesul creativ.

Coordonarea proiectului revine Asociației La blouse roumaine IA (România), având ca parteneri Institutul Național al Patrimoniului (România), University for Creative Arts – Epsom Business School (Marea Britanie) și Gordana Grubjesic / SuperStar Culture (Serbia).

În cadrul proiectului, comunitățile de artizani și designerii vestimentari au oportunitatea unică de a se cunoaște și de a colabora în cadrul a două rezidențe creative desfăşurate în această lună şi dedicate a două piese culturale celebre: ia românească și tartanul scoțian.

Reședința creativă din România a debutat pe 16 august şi se va încheia pe 30 august 2021 şi este dedicată costumului tradițional din Bihor, cercetării și promovării lui printr-o expoziție și conferință internațională, prin realizarea unui film documentar despre reședința creativă şi publicarea unui album foto cu ilustrarea procesului de creație și a pieselor rezultate.

În acest scop, echipa Secţiei de etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor (dr. Simona Bala, Melania Țărău, Ioana Gherghel, Iacinta Chiriac, dr. Ioan Goman) şi echipa Secţiei de Restaurare (Carina Stanciu, Florian Heredea) a asigurat în primele zile suportul științific al documentării și au prezentat piese reprezentative portului popular din zona Beiușului, mai precis din zona văii Crişului Negru.

Din Los Angeles, în Bihor

Monica Miller este designerul desemnat al proiectului. Ea este fondatorul și CEO al Iconoclast Studio Inc și directorul creativ al Santicler. Născută și crescută în România, Monica a învățat de la mama și bunica ei tehnici vechi de secole de tricotat manual, brodat și țesut. Dragostea pentru textilele artizanale și dorința de a păstra patrimoniul și tradițiile culturale au inspirat-o să urmeze o carieră în modă și, în cele din urmă, să lanseze colecția durabilă.

Înainte de a-și stabili propria linie de îmbrăcăminte, Monica a petrecut 15 ani construind o carieră de succes în calitate de director executiv și creator în industria de îmbrăcăminte. A absolvit Academia de Artă din San Francisco, cu o licență în modă și o facultate în design de tricotaje. Locuind în Los Angeles, a lucrat pentru diferite mărci de profil, cel mai recent ca Senior Design Director la BCBG Max Azria, urmată de o funcție de Creative Director și Vicepreședinte CAA / Global Brands.

Una dintre primele susținătoare a slow fashion și durabilității, Monica a decis să combine intuiția sa creativă cu mai multe activități academice și, în primăvara anului 2020, și-a obţinut masterul în administrarea afacerilor, cu accent pe sustenabilitate la Yale School of Management. Propunerea ei creativă, o colecție simbiotică între tartanul scoțian și bluza românească va arăta că este posibilă cooperarea și colaborarea, iar companiile pot învăța să lucreze cu artizani într-un mod care să fie benefic din punct de vedere financiar și să ofere un schimb de experienţă constructiv.
Sub îndrumarea dr. Simona Bala, Monica Miller şi echipa #GiveBackCredit a avut ocazia să descopere bogata colecție a Muzeului Ţării Crişurilor de bluze și costume țărănești tradiționale românești din Țara Beiușului. Un studiu comparativ al bluzelor românești create acum un secol și al celor refăcute în 2021 după modele vechi a fost extrem de util în înțelegerea modului în care se poate păstra patrimoniul și cum se poate contribui la îmbogățirea acestuia.

„După 1965 disoluţia portului popular a fost extraordinar de accentuată. Portul a fost abandonat, în zilele noastre fiind perimat. Este un proces normal. Piesele de port popular au ajuns să fie piese de muzeu datorită croiului pe care îl au. Croiul este un element de factură istorică; el ne poate duce înapoi și dă valoare piesei. Materialul din care a fost ţesut presupune industria casnică în amploarea ei, inclusiv cu obiecte din lemn, unelte care au ajutat la realizare cum ar fi furca, războiul de ţesut sau meliţa. O a treia componentă este ornamentaţia, care are o anumită semnificaţie. Veşmântul protejează corpul, dar nu este vorba doar de protecţie fizică ci şi de cea spirituală. Transmiterea mai departe a portului popular s-a deteriorat şi acum rolul nostru, al specialiştilor, este de a decripta prin studii aceste mesaje şi de a oferi explicaţiile necesare”, spune dr. Simona Bala.

La întâlnirea de la Muzeul Ţării Crişurilor a participat şi beiuşeanca Gladiola Dogaru, care crează cojoace şi bijuterii din margele, lucrate integral manual, îmbinând modelele tradiționale cu cele moderne.

„Un atelier practic și o dezbatere despre modul în care putem adapta hainele tradiționale ca piese de design contemporan au încheiat prima noastră întâlnire cu universul cultural al Țării Beiușului, descoperit prin colecțiile Muzeului Țării Crișurilor”, a punctat echipa proiectului.

Colaborare cu artizanii

În aceste zile, reşedinţa creativă #GiveBackCredit s-a mutat la Beiuș și în satele din împrejurimi. În cadrul acesteia designerul Monica Miller colaborează cu artizanii și comunitatea locală, sub îndrumarea experților în patrimoniu cultural de la Muzeul Ţării Crişurilor și Muzeul Municipal Beiuş, pentru realizarea colecției de modă culturală.

Sub egida proiectului #GiveBackCredit, comunitatea patrimonială din Țara Beiușului a organizat miercuri, 25 august, la Muzeul Municipal Beiuș, primul eveniment din seria dezbaterilor dedicate portului tradițional binșenesc și viitorului său.

Cele două reședințe creative vor avea ca rezultat o colecție capsulă de modă culturală, ce va fi prezentată la Ethnology Fest – iunie 2022, în Belgrad, Serbia și în cadrul unei expoziții temporare „What do we leave behind?” („Ce lăsăm în urmă?”) ce se va desfășura în decembrie 2022, în București. Partea științifică va fi secondată de o amplă campanie de comunicare pentru promovarea proiectului către publicul internațional.