Procedura a început promițător, cu 42 de proiecte validate pentru vot, dintre care 10 urmau să fie implementate. Bugetul propus, 1,5 milioane de euro, cu un plafon de 200.000 de euro per proiect, părea generos, iar regulile clare: proiectele trebuiau să fie de competența Primăriei, să vizeze spații publice și să nu aibă caracter comercial sau politic.

Ulterior, s-au derulat sesiuni succesive: în 2019 (2.0) s-au selectat 10 proiecte, apoi în 2022 (3.0) 17 proiecte au câștigat finanțare, în 2023 (4.0) tot 17 proiecte au fost aprobate, iar în 2024 (5.0) au fost alese 18 proiecte. În 2024, după vot online și consultări publice, Primăria a anunțat că va finanța 18 proiecte, cu suma alocată de 1.475.000 de lei, pe baza voturilor online (2.233 voturi) și a 245 voturi exprimate în întâlnirile fizice. În teoria procesului, mecanismul este transparentă: bugetul anual alocat este 1.500.000 de lei, iar fiecare proiect trebuie să se încadreze maximal la 100.000 de lei (inclusiv TVA). Proiectele validate (cel puțin 15) urmau să intre în bugetul local, în ordinea votului și în limita bugetului.

Între promisiune și realitate

Municipalitatea recunoaște că, din cele 72 de proiecte selectate până în 2024, doar 22 au fost implementate efectiv. Restul zac fie în fază de documentație, fie blocate de achiziții, avize sau în lipsă de alocări bugetare concrete.

Dacă privim în detaliu, din primele 20 de proiecte (din sesiunile 1.0 și 2.0), doar 13 sunt raportate ca finalizate. Printre ele: digitalizarea Școlii „Nicolae Bălcescu”, pista de alergare din Salca, amenajarea parcului pentru copiii cu dizabilități în Ioșia, sala multifuncțională de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, modernizarea Pieței Tineretului din Velența, sistemul de bike-sharing, coridorul verde din Cartierul Grigorescu, iluminatul LED pentru treceri nesemaforizate, amenajarea spațiilor din Cartierul Tineretului, extinderea accesului pe malul Crișului între Silvaș și str. Făcliei, parcul de recreere și sport din Episcopia Bihor, modernizarea Parcului „Petőfi Sándor” și parcarea auto de la Spitalul Clinic Județean de Urgență.

Totuși, „finalizate” nu înseamnă întotdeauna impecabil și complet: unele proiecte au întârzieri, modificări și ajustări în timp. Din același lot de 20, la trei proiecte s-a renunțat (reabilitarea Casei de Cultură Podgoria, parcul etnografic al Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, spațiul pietonal de acces de la str. Matei Basarab spre Zoo), unul se află încă în lucru (modernizarea Ștrandului Ioșia), iar trei sunt în așteptare (reamenajarea Cimitirului Neolog Evreiesc cu scop turistic, proiectul „Meridianul Zero”, reabilitarea turnului de apă de pe strada Lacul Roșu). Aceste date figurează în rapoartele interne și comunicatele municipale privind stadiile proiectelor.

La sesiunea 3.0 (2022), dintre cele 17 proiecte alese, 11 sunt declarate finalizate. Printre acestea se numără proiectul de digitalizare/debirocratizare prin RPA (Primăria Oradea l-a integrat în strategia Digital Oradea), pictura murală pe Podul Ferdinand, transformarea unui zid banal într-un spațiu street art pe strada Tudor Vladimirescu, plantarea de arbori autohtoni, amplasarea radarelor fixe pe bulevarde, aplicația digitală de programe culturale și sportive, amenajarea unui parc pentru animale de companie în zona ANL Balogh István, treceri pietonale cu praguri de viteză pentru zona Ceyrat, extinderea pistelor de biciclete între Orășelul Copiilor și Zoo și amenajarea covorului vegetal pe linia de tramvai dintre strada Transilvaniei și Podul CFR.

Alte două proiecte se găsesc „în lucru”: spațiul de recreere în zona Carpați – Demostene Botez – Brâncuși și modernizarea bazei sportive de pe strada Sovata. Alte patru proiecte, în special cele cu ambiție turistică sau de atmosfera comunitară, sunt listate ca fiind „în așteptare”: valorificarea toponimiei istorice a centrului protejat, extinderea parcului Silvaș cu plajă naturală, miniaturizarea Oradea în parcul 1 Decembrie și amenajarea zonei de recreere Ceyrat – Prima – Universității. Informațiile provin din comunicatul municipal privind finalizarea procedurii de vot din 2022 și din listele de proiecte validate și votate.

Ediția 2023 (sesiunea 4.0) a adus alte 17 proiecte, dintre care municipalitatea afirmă că 10 au fost deja finalizate. Printre realizările menționate se numără: decorarea picioarelor podului rutier de la intrarea dinspre Băile Felix, instalarea unui semafor cu temporizare pe Calea Aradului, construcția mini-pump trackului din Piața Ghioceilor, instalarea de totemuri touchscreen conectate la programe culturale, extinderea echipamentelor de fitness, marcarea colorată a intersecțiilor pentru bicicliști, fântâni arteziene cu apă potabilă, plantarea de păduri urbane și coridoare umbrite pentru pietoni. Un singur proiect este raportat „în lucru”: schimbarea bustului din beton al lui Petőfi Sándor în statuie de bronz. Alte trei proiecte sunt încă în faza de așteptare: fântâni arteziene pe Podul Sfântul Ladislau, spațiu muzical pentru copii, jocuri inteligente/outdoor în zona STEM). La trei proiecte s-a renunțat: treceri de pietoni cu denivelare și iluminare, proiecte de treceri pietonale la Liceul „Lorántffy Zsuzsána” / grădinița evanghelică, sens unic + limitator de viteză pe Calea Adevărului. Aceste date apar în rapoarte municipale actualizate și în articole locale care urmăresc implementarea proiectelor.

În ediția 2024 (sesiunea 5.0), procedura de vot s-a încheiat și 18 proiecte au fost alese pentru finanțare. Bugetul total alocat este 1.475.000 de lei. Dintre cele 45 de proiecte înscrise, 18 au trecut de filtrul votului și vor fi finanțate. Deocamdată, doar trei proiecte figurează ca finalizate: conectarea pistei de biciclete de pe strada Oneștilor cu pista de lângă Grădina Zoologică, stația de tramvai verde în Piața Rogerius și montarea capacelor inteligente de canalizare pe strada Oneștilor. Restul de 15 proiecte rămân „în așteptare”: printre ele se numără pictura murală promenadă Oradea 1900, reabilitarea parcului pentru copii din Rogerius, statuia lui Endre Kabos, modernizarea Parcului Olosig cu helcometre, pasajul pietonal dintre Rogerius și Oncea, harta digitală a copacilor, umbrele stradale, rain gardens pe zone inundabile și o serie de alte idei ambițioase.

În ediția din 2025, din cele 67 de proiecte depuse, unul a fost comasat, 30 au fost respinse din criterii de eligibilitate, iar 36 au fost validate pentru votare. Votul online s-a desfășurat în perioada 14 iulie – 30 septembrie, iar votul fizic a avut loc în perioada 6-16 octombrie 2025, în Sala Ghișeelor a Primăriei Oradea. În această ediție s-a introdus limita de maximum trei proiecte votate per cetățean.

Motivație frumoasă, livrare lentă

Cu aceste elemente concrete adăugate, imaginea devine mai densă, dar contrastul rămâne izbitor: programul de bugetare participativă la Oradea s-a consolidat procedural și a generat idei importante, dar raportul dintre proiectele votate și cele realmente implementate sugerează o motivație frumoasă, dar cu o livrare lentă. Procentul implementării, 22 din 72, adică sub 31%, ridică întrebarea dacă administrația a calibrat corect ritmul: nu doar să invite cetățenii la vot, ci să și termine ceea ce s-a votat. Criticile locale nu au întârziat: s-a acuzat că proiectele mari se implementează greu, că uneori deciziile vin prea târziu, că proiectele votate în cartiere rămân pe hârtie ani de zile. În fața acestui decalaj, autoritatea locală are nevoie nu doar de promisiuni, ci de un plan clar de implementare, cu termene, responsabilități și publicare transparentă a stadiului fiecărui proiect.

Oradea merită nu doar un vot, ci fapte care să răspundă la vot. Pentru ca bugetarea participativă să nu fie văzută doar ca exerciţiu democratic frumos, ci să fie realmente un instrument de transformare urbană, Primăria Oradea ar trebui să accelereze implemenarea proiectelor selectate. Eroarea nu e în cifrele de participare (mii de voturi în 2019; sute sau zeci în edițiile ulterioare) și nici în numărul de idei, iar orădenii au propus și susținut proiecte concrete, din cele mai variate domenii. Problema e mai degrabă administrativă și tehnică: avize lipsă, documentație incompletă, proceduri de achiziții lungi, constrângeri urbanistice sau pur și simplu prioritizare bugetară internă, care amână proiectele alese. Rezultatul: idei care rămân pe liste „în așteptare” sau în sertarele departamentelor, până când altceva devine prioritar.

Concret, autoritatea ar putea: să publice un registru live al proiectelor votate cu stadiu clar pentru fiecare (documentaţie, contract, execuţie, recepţie); să prevadă sancţiuni sau penalităţi pentru proiectele care stagnează fără motiv tehnic dovedit; să creeze proceduri interne pentru prioritizare mai rapidă a proiectelor mici, cu costuri și timp scurt de implementare; să asigure previzibilitate bugetară – când un proiect este votat, să-i fie garantat bugetul, cu alocările necesare, nu doar cu promisiuni; să asigure transparență și comunicare regulată către cetățeni, nu doar la începutul și sfârșitul sesiunilor, ci și pe parcursul implementării. Adevăratul test al democrației locale nu este doar participarea, ci transformarea acesteia în rezultate vizibile. Iar entuziasmul cetăţeanului care votează riscă să fie diminuat dacă realizarea proiectelor nu urmează votului cu același pas. Acesta este adevăratul test al democrației locale.