Povestirea acestor amintiri neplăcute îmi este necesară în predarea conținuturilor noii discipline, Istoria Comunismului, introdusă în acest an școlar, la clasa a 12 a, indiferent de profil. Și totusi, cei 13 ani trăiți în acest regim totalitar nu sunt suficienți.
În conformitate cu programa școlară, un prim pas extra a constat în amenajarea unei vitrine cu obiecte aduse din casa mamei mele (bibelouri, pahare de șampanie cu marca Pădurea Neagră, pestișorii de sticlă, macrameuri ), dar și colectate de la elevi.
Apoi, în toamnă, m-am deplasat la Oradea pentru lansările de carte, cu subiect ,,comunism”, desfășurate în spațiul Bibliotecii Județene. Am apreciat discuțiile cu autorii: Cătălin Ceaușoglu cu ,,Dezrădăcinații ”sau George Dumitru cu ,,Tot ce rămâne”.
În acest context am cunoscut-o pe prozatoarea Lili Crăciun, o prezență activă la aceste lansări. Doamna este deja celebră,dar pentru elevii din mediul rural întâlnirea cu dumneaei ar fi de neuitat. Așa că am îndrăznit să o invit la Liceul Teoretic ,,Gabriel Țepelea” din Borod, în fața elevilor din clasa a XI-a și a XII-a. De ce? Pentru că domnia sa are două romane reprezentative pe subiectul dat, ,,Desculță pe cioburi de oglindă. Călătoria” și ,,Codicilul”.
Dialogul s-a desfășurat în biblioteca unității școlare, unde am amenajat o mică expoziție cu cărțile personale despre comunism, dar și cu citate extrase din ,,Călătoria”.
Pornind de la prima ei meserie, autoarea a creionat, pe scurt, ce a însemnat traiul in comunism. Subiectul abordat în primul roman nu este unul ușor digerabil (Decretul nr 770/1966 constituie Studiu de caz în manualul școlar), cartea fiind dedicată celor peste 10.000 de vieți pierdute. Dar doar ascultând mărturia doamnei, elevii au înțeles în ce măsură regimul controla viața individuală, a femeilor în mod deosebit. Au urmat apoi întrebările de tipul: se copia și în școala comunistă? ce se mai știe de doctorul arab? când i-a povestit fiicei despre alegerea din 1988?
Ca să depășim povestea dramatică, am discutat și despre personajul Titi Suceveanu, din ,,Codicilul”, acel ,,Dinu Păturică” care va exista în societate, indiferent de epoca trăită.
Ascultând-o pe doamna, ne-am ,,trezit” în cartierul Primăverii, printre ștabii partidului, cu modul lor de viață, cu de toate, mai puțin moralitate, cu multă ipocrizie și lipsă de empatie la nevoile,, celor de jos”.
În final, elevii au înțeles că democrația ( imperfectă) este preferabilă oricărui regim totalitarist.
Profesor, Gabriela Popa
cvm 
