De Ziua Apei, la Staţia de Epurare

Compania de Apă Oradea a punctat Ziua Mondială a Apei, pe 2017, punând accent pe importanţa staţiilor de epurare, în perspectiva viitoarei crize mondiale a apei.

„Apa uzată, tratarea sa cu costurile mari aferente şi cu dificultăţile tehnice, este o problemă la fel de importantă ca apa însăşi”, a spus directorul CAO, Ovidiu Gavra, în deschiderea conferinţei de la Staţia de epurare de pe Borşului. CAO gestionează această staţie şi are încă două în judeţ, în diferite de grade de execuţie, pe fonduri europene.

„Această zi mondială a apei o sărbătorim pentru a conştientiza lumea de necesitatea de a proteja calitatea apelor, de a refolosi apele uzate şi de a valorifica resursele obţinute în aceste ape uzate şi de a contracara problema care va veni, marea criză a apei”, a precizat directorul CAO.

Şeful Staţiei de Epurare din Oradea a prezentat, apoi, procesele tehnologice şi echipamentele prin care trece apa uzată până ajunge la parametri care-i permit să fie deversată înapoi în Criş.

Robert Judea, şeful Staţiei de Epurare, şi-a început prezentarea cu momentele istorice 1895, când a fost inaugurată la Oradea uzina de apă şi 1910 când a fost a fost dată în folosinţă şi Staţia de Epurare. „Era o staţie mică, cu capacitatea să deservească doar o mică parte a oraşului”, spune el. Uzina ocupă azi 50 de hectare de teren, din care 6,4 hectare sunt ocupate cu fluxul tehnologic, jumătate de hectare e afectat hambarelor de uscare şi 40 de hectare pentru iazuri tehnologice. Capacitatea sa este de 14.400 mc de apă uzată pe oră, epurat mecanic şi 7.920 mc/h, epurat biologic. „În urma lucrărilor de modenirzare s-a pornit linia de prelucrare a nămolului pentru producerea de biogaz care este folosit penru producerea de energie electrică şi termică, ambele necesare în prosecul tehnologic”, spune Judea.

Staţia cuprinde trei aşa numite trepte tehnologice. Treapta mecanică cuprinde staţia de recepţie ape uzate din vidanjare, camera de  intrare, grătare rare, grătare dese, deznisipator, separator de grăsimi,  decantoare primare, staţii pompare nămol primar, staţie pompare apă  decantată. Treapta biologică cuprinde bazine de aerare, decantoare secundare, staţii de  pompare nămol activ, îngroşătoare de nămol. Treapta terţiară, chimică, are ca obiect reducerea fosforului total şi a azotului total şi a fost adăugată în timp, pe măsură ce apele uzate au dobândit o compoziţie chimică mai bogată, din cauza diversificării substanţelor şi detergenţilor folosiţi în gospodării.

Prelucrarea nămolului se face în staţia de îngroşare şi  deshidratare mecanică a  nămolului fermentat. Staţia are trei fermentatoare de nămol, gazometre, hambare pentru  uscarea şi depozitarea nămolului deshidratat.

„Cantitatea de nămol pe care o dezhidratăm este de 20 de tone pe zi, la un conţinut de substanţe uscate de minim 20%”, arată Judea.

Centrala termică conţine, de fapt, două grupuri de co-generare pentru producerea  energiei electrice şi termice şi două cazane pentru producerea de energie termică.

Conducerea se laudă că procesele tehnologice sunt monitorizate continuu, prin programul SCADA. Nămolul rezultat poate fi valorificat în agricultură sau, în caz că nu se găsesc doritori, va fi depus pe halda municipală de gunoi, contra cost.

Despre mirosurile emanate spre oraş de staţie, şefii din CAO spun că, pe cât de neplăcut poate fi mirosul din Staţie, cel adus de vânt de la ferma de porci este pestilenţial.

În lucru

Compania de Apă are alte două staţii de epurare a apei în lucru, în Tinca şi în Beiuş. Directorul Gavra spune că cea de la Tinca este în faza testelor şi este probabil că va fi pusă în funcţiune în a doua jumătate a lunii mai.

Cea de la Beiuş, ar urma să fie terminată în septembrie – octombrie şi să fie dată în folosinţă la sfârşitul anului.

CAO a organizat Ziua Apei, în 21 martie şi la Tinca şi Beiuş. Au participat cca. 120 de copii de clasa a IV-a de la Liceul teoretic Nicolae Jiga Tinca si de la Liceul Pedagogic N. Bolcaş respectiv Scoala Gimnazială N. Popoviciu din Beiuş.

Angajaţii companiei au distribuit pe grupe de copii materiale de construcţie pentru ca aceştia să confecţioneze macheta unei staţii de epurare aşa cum şi-o imaginează ei. Aceste machete, odată finalizate, vor fi expuse la sediile CAO din Beiuş şi Tinca, precum şi la şcolile participante.