La Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” a fost deschisă o retrospectivă expozițională de carte de și despre Mihai Eminescu din colecția gen. (r) Lazăr Cârjan. Expoziţia a fost organizată cu prilejul Zilei Culturii Naționale și a împlinirii a 173 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.

Prof.univ. dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în deschiderea evenimentului i-a înmânat gen. (r) Lazăr Cârjan o diplomă de excelenţă pentru merite deosebite în domeniul bibliofiliei, pentru colecţionarea cărţilor şi documentelor eminesciene.

Scriitorul dr. Ioan F. Pop, custodele Muzeului Iosif Vulcan, a subliniat faptul că, din păcate, ne amintim de Mihai Eminescu doar la 15 ianuarie şi la 15 iunie, în rest practicăm „o uitare metodică”, şi e mare păcat pentru că Eminescu este cel care a influenţat decisiv scrisul românesc, şi mai ales scrisul poetic.

[eadvert]

 

Despre expoziţie, Ioan F. Pop regretă că nu a putut expune în micul spaţiu al muzeului decât o mică parte din impresionanta colecţie a gen. (r) Lazăr Cârjan. Acesta are 565 de cărţi despre Eminescu din care a reuşit să expună aproximativ 100 de exemplare. Ioan F. Pop a amintit că gen. (r) Lazăr Cârjan a donat Muzeului memorial „Iosif Vulcan” trei coligate din revista Familia seria Vulcan, inclusiv coligatul cu numărul 6866 cu debutul lui Eminescu, cu poemul „De-aş avea”.

Prof. univ. dr. Blaga Mihoc, înainte de a prezenta idei istorice în opera lui Mihai Eminescu, a amintit că poetul considera că societatea trebuia condusă de oameni deştepţi, într-un anumit context el spunând că „orice individ este dator societăţii în care trăieşte cu un anumit quantum de muncă socialmente necesară, dar nu orice vită încălţată este menită să fixeze mărimea acestui quantum”.

Rarităţile de sub vitrine

Expoziția cuprinde cărți și documente rare legate de opera și exegeza eminesciană. Bucuros că au putut fi expuse în Muzeul memorial „Iosif Vulcan” colecţionarul a menţionat: „Aici este un loc sacru pentru cultura română. Academicianul Iosif Vulcan este una dintre cele mai mari personalităţi prin revista Familia, prin năşia lui Eminescu, şi n-aş vrea să uităm că este singurul editor care l-a plătit pe Eminescu pentru poeziile publicate în revista Familia”, a spus la vernisaj gen. (r) Lazăr Cârjan.

Printre exponate se numără câteva cărţi reprezentative ale traducerilor din Eminescu, în primul rând cele ale Rosei del Conte, o profesoară de limba română, şefă de catedră la Roma, o adevărată ambasadoare a lui Eminescu. Printre volumele colecţionarului se află şi o sinteză a studiilor lui Alain Guillermou despre poet, Guillermou – lingvist francez şi profesor de limba română – fiind considerat unul din primii mari eminescologi din România.

O vitrină este dedicată autorilor bihoreni, dintre aceştia col. (r) Ionel Novac din Damiş a scris două cărţi: „Eminescu şi Bihorul” şi „Eminescu şi revista Cele Trei Crişuri”.

Printre rarităţile din expoziţie se află volumul „Poesii” de Eminescu, ediţia a doua Maiorescu, cu o dedicaţie a poetului pentru sora sa Aglae Drogli: „Spre aducere aminte, Aglae Drogli născ. Eminescu”. Este expusă şi o ediţie de opt volume scoasă la Chişinău, cvasiintegrală, cu autograful lui Mihai Cimpoi.

De asemenea, printre exponate se numără un exemplar din volumul „Poesii” din 1895, tipărit de editorii S. Dimitriu şi Matei Eminescu, fratele cel mic al poetului. O carte unică în istoriografia universală este „Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu”, scrisă de Ionel Oprişan împreună cu Teodor Vârgolici în 2004.

În expoziţie sunt expuse şi manuscrise, printre acestea numărându-se şase cereri ale urmaşilor lui Matei Eminescu prin care cereau ajutoare de la stat, două pagini semnate de George Călinescu, dar şi o cerere a lui Petru Creţia prin care solicita cazare şi masă conducerii Uniunii Scriitorilor.

Într-o vitrină se poate vedea şi o carte liliput a poeziei Luceafărul. „Această carte, cea mai mică ce s-a tipărit vreodată în Ţara Românească, este executată în «Tiparniţa» lui H.Fisher-Galaţi, cu litera «Diamant», culeasă de zeţarul M. Lender şi dată la iveală pentru întâia oară în ziua de 20 Mai 1933”, scrie la finalul acesteia. Este expus şi un panou cu insigne şi plachete concepute de-a lungul timpului de ing. Silviu Dobraş.

Expoziţia dedicată lui Mihai Eminescu a fost organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în colaborare cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Expoziţia va rămâne deschisă timp de o lună.