În această perioadă, angajații ABA „Crișuri” decolmatează malul drept al acumulării de pe Crișul Repede. Utilajul de dragare se află între Podul Densușianu și Podul Carol I si curăță dalele de beton de pe digurile de apărare. În timp, aluviunile depuse pe mal au favorizat extinderea vegetației acvatice și au redus adâncimea apei.

„Decolmatarea acumulării și întreținerea digurilor sunt esențiale pentru siguranța populației, mai ales în perioadele cu ape mari și viituri”, ne-au transmis reprezentanţii ABA „Crişuri”.

Măsurătorile efectuate de hidrologi au indicat o colmatare de peste 60% a acumulării, fapt pentru care, în vara anului trecut, ABA Crișuri a început decolmatarea lacului cu ajutorul unui utilaj de ultimă generație.

Impact asupra mediului

În anul 2020 s-a decolmatat în amonte de barajul Prizei de Apă, iar anul acesta decolmatarea se va efectua pe tronsonul Pod Desușianu – Pod Carol I. Întrucât, în această zonă, în timp, aluviunile au favorizat extinderea vegetației pe diguri, decolmatarea se va face treptat, astfel încât impactul asupra ecosistemului să fie cât mai mic. Utilajul acționează câteva ore pe zi și nu mai mult de patru zile pe săptămână, pentru a permite atât degajarea în regim hidrologic a materialul vegetal cât și refugierea biodiversității, dacă este cazul.

„În acest sens, la inițiativa instituției, în luna martie s-a încheiat un acord de parteneriat cu reprezentanții ONG-urilor în ceea ce privește decolmatarea, mai ales pe malul stâng, acolo unde ecosistemul format de aluviuni are o intindere mult mai mare decât cel de pe malul drept”, precizează Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Conform protocolului, decolmatarea ține cont de mai multe aspecte. Lucrările de decolmatare se vor desfășura în afara perioadei de prohibiție a resurselor acvatice vii și de cuibărire pentru majoritatea speciilor de păsări prezente în habitatele urbane aferente râului Crișul Repede. Conform aceluiaşi protocol, decolmatarea va fi realizată urmărindu-se excavarea sedimentelor acumulate în exces și eliminarea/reducerea vegetației acvatice submerse din zonele având adâncimi reduse. Se va acționa în fronturi de lucru având lungimea maximă de 100 m pentru a permite refugierea biodiversității.

[eadvert]

Pe malul stang se va păstra o fâșie de stuf pe maluri având lățimea de minimum 10 m, în zonele unde vegetația a avansat mai puțin de 30 m distanță față de mal și o fâșie de stuf pe maluri având lățimea de minim 15 m, în zonele unde vegetația a avansat mai mult de 30 de m distanță față de mal, nefiind propuse intervenții asupra acestui tip de vegetație în locuri unde fâșia de stuf măsoară mai puțin de 10 m de la mal.

În locațiile unde se va interveni asupra stufului sau în vecinătatea acestuia, vor fi realizate excavări la marginea suprafețelor care vor rămâne cu stuf, până la adâncimea de 1.5-2 m, cu scopul prevenirii extinderii suprafețelor acoperite cu vegetație. Aliniamentul de lucru pentru delimitarea zonelor cu stuf va fi ondulat, cu golfuri de dimensiuni diferite, după cum permit lucrările din punct de vedere tehnic.

Reprezentanţii ABA „Crişuri” dau asigurări că vor fi realizate golfuri, având adâncimi de minimum 1.5 m și lățimi de minimum 5 m, care vor penetra zona cu stufăriș până la mal, pentru a facilita accesul la cursul de apă al râului Crișul Repede.

„Prin urmare, pentru a asigura siguranța la ape mari a populației, dar ținându-se cont și de impactul asupra mediului, decolmatarea se va face preponderent pe malul drept, unde aluviunile și vegetația afectează digul, iar pe malul stâng se se vor respecta măsurile trasate împreună cu Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, ECOTOP Oradea și Centrul Pentru Arii Protejate Şi Dezvoltare Durabilă Bihor”, transmite ABA „Crişuri”.