Vineri, 14 noiembrie, de la ora 13:00, la sediul Facultății IRISPSC, sala Nicolae Iorga, a avut loc prezentarea cu o varietate de teme incisive și utile pentru viitorii jurnaliști, pe problema conceptualizării democrației, dezinformării și teoriilor conspirației. Interesați și captivați, studenții s-au implicat în dialogul cu invitații, atât dintr-o curiozitate academică, cât și dintr-o preocupare reală pentru realitățile sociale și politice actuale.
În prima parte a întâlnirii a fost analizat un subiect controversat, dar, totodată, remarcabil, și anume conspirația, susținând o prezentare cuprinzătoare Cătălin Gomboș, jurnalist la Radio România, și răspunzând avalanșei de întrebări din partea publicului. Acesta a explicat amplu cine sunt conspiratorii, ce efect ar avea asupra noastră și de unde pornesc teoriile conspirației?

La întrebările adresate în cadrul prezentării au existat și răspunsuri precum: „O explicație alternativă și fantezistă pentru anumite evenimente sau fenomene ar fi rezultatul acțiunilor unor grupuri sau organizații secrete de conspiratori”. Într-un context în care încrederea în instituțiile politice este adesea subminată, studenții s-au arătat interesați de modul în care teoriile conspirației și dezinformarea pot eroda procesul democratic.

 

Invitatul Cătălin Gomboș a expus câteva din controversatele teorii ale conspirației chiar SF sau tehnico-științifice, acesta adăugând unele teorii precum Genocidul rasei albe, Deepstate-ul și Timpul-Fantomă.

„Prezentarea susținută de cei doi invitați a fost interesantă, și cred că am fi putut dezbate mai multe puncte de vedere, dacă timpul ne-ar fi permis, dar au reușit impecabil să încadreze subiectele cele mai importante legate de provocările pe care le trăim în prezent”, a declarat Petra Dume, studentă în anul I, la specializarea Jurnalism .

Nici democrația și nici post-adevărul nu au lipsit din cadrul dezbaterilor. Marian Voicu, realizator de emisiuni TVR, a oferit o prelegere curprinzând mai multe noțiuni și informări esențiale referitoare la democratie, fake news și dezinformare. Invitatul a explicat cum se propagă dezinformarea online și care sunt efectele acestui fenomen asupra democrației, mai ales în contextul în care teoriile conspirației se pot răspândi cu o viteză uimitoare pe platformele digitale: „Lexicul dezinformării este vechi, de 100 de ani, și este populat, în majoritate covârșitoare, de termeni rusești: maskirovka, propagandă, spețpropaganda, dezinformare, kompromat”, a afirmat acesta.

Publicul a asistat la dialoguri cel puțin generatoare de soluții, spre o mai bună înțelegere despre cum poate fi prevenită răspândirea teoriilor conspirației: „Pentru mine întâlnirea a fost o oportunitate extraordinară, pentru a înțelege mai profund provocările actuale ale comunicării și democrației, prin prisma experiențelor unor profesioniști. Acest tip de întâlnire nu doar ne-a informat, ci ne-a și inspirat, pe noi, studenții, să contribuim activ în cadrul societății”, spune Denisa Caia, studentă în anul 1, Jurnalism.

La final, întâlnirea dintre invitați și studenți a generat și discuții despre teme sensibile, precum vulnerabilitățile noastre colective și impactul acestora asupra societății, în special în circumstanțele manipulării informației și ale contrapunerii opiniilor publice.

Articol scris de Bianca Popa-Rada, studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism, Universitatea din Oradea.