Deputatul PSD Ioan Sorin Roman (Colegiul 6 Salonta) a fost găsit incompatibil cu demnitatea de deputat de către ANI, încă din decembrie 2008, ca urmare a faptului că deţine o întreprindere individuală, cu activităţi în agricultură. Este vorba despre o fermă de oi şi terenuri agricole, pentru care a accesat fonduri europene. Ioan Sorin Roman respinge, însă, acuzaţiile ANI. În sprijinul său vine cu decizia Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, care, în 2010, stabilea că Roman nu este incompatibil. „Membrii Comisiei juridice au stabilit cu majoritate de voturi (23 de voturi pentru şi o abţinere) că nu există o stare de incompatibilitate între calitatea de titular al unei întreprinderi individuale şi calitatea de deputat”, se arată în decizia primită de către Roman, în 2010. Parlamentarul arată că, în timp ce ANI l-a asimiat în categoria „comerciant persoană fizică”, el este, de fapt, producător agricol şi deţinător de terenuri.
Pentru a-şi dovedi nevinovăţia, deputatul Roman anunţă că va ataca în instanţă raportul întocmit de evaluatorii de integritate.
Numele lui Ioan Sorin Roman apare alături de alţi 21 de deputaţi şi 10 senatori, incluşi pe o listă dată publicităţii de către ANI miercuri, 12 martie. Acestora, Agenţia Naţională de Integritate le reţine „încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații”.
Potrivit ANI, aceşti parlamentari, printre care şi bihoreanul Ioan Sorin Roman, au încălcat regimul juridic al incompatibilităților „ca urmare a exercitării simultane de funcții și calități, contrar prevederilor art. 82, alin (1), lit. a), c) și e) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora calitatea de deputat și senator este incompatibilă cu funcțiile de „administrator”, „membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale”, „calitatea de comerciant persoană fizică”, sau cu „funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. a)”; persoanele menționate au încălcat și prevederile art. 15, alin. (1), lit. a), ale art. 16, alin. (2), lit. a) și e), precum și ale art. 17, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor”.
Pe de altă parte, în decizia Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, favorabilă lui Roman, se arată că „deţinerea unei întreprinderi individuale, fără personalitate juridică, potrivit declaraţiei domnului deputat, nu are valoarea unei funcţii exercitate în cadrul unei instituţii publice. Acesta nu deţine funcţie de conducere (manager, director, preşedinte sau administrator) în această societate pentru a putea fi considerat incompatibil. De asemenea, domnul Ioan Sorin Roman a menţionat că s-a constituit sub această formă de exercitare a activităţii în vederea accesării exclusiv de fonduri europene”.
Caz similar în Biharia
Viceprimarul din Biharia, Szilagyi Zoltan (UDMR), se află într-o situaţie similară deputatului Sorin Roman, fiind găsit incompatibil de către ANI tot din cauza înfiinţării unui PFA, prin care a accesat bani europeni, pe Măsura 112 – instalarea tinerilor fermieri la ţară. Adversarul său politic, Almasan Sandor, din PPMT, a fost cel care sesizase ANI.
Raţiu, condamnat şi incompatibil
Săptămâna trecută, un alt bihorean, Gheorghe Raţiu, fostul şef al Gărzii de Mediu Bihor, a fost găsit incompatibil de către ANI. În perioada 17 august 2010 – 13 decembrie 2012, Raţiu a deţinut simultan cu funcția de comisar și calitatea de administrator – membru în Consiliul de administrație în cadrul Regiei Autonome „Ocolul Silvic Brătcuța”. Agenţia a constatat faptul că Raţiu a încălcat dispozițiile art. 94, alin. (2), lit. c) din Legea nr.161/2003, potrivit cărora „Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează […] în cadrul regiilor autonome”. Fostul comisar şef Raţiu are însă probleme mult mai mari decât cele cu ANI, după ce luna trecută a fost condamnat cu executare la 4 ani şi 3 luni de închisoare. Alături de colegul său, Gabriel Varga, şi acesta condamnat la 4 ani şi 4 luni închisoare, Raţiu trebuie să plătească statului daune materiale în valoare de 61.000 lei. Aceştia au fost condamnaţi pentru următoarele infracţiuni: luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, ca urmare a şpăgilor luate de la firmele controlate, găsite cu probleme, pentru a le scuti de sancţiuni. Sentinţa dată de Tribunalul Bihor nu este, însă, una definitivă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!