Deputatul Cseke Attila, fost ministru al sănătății în mandatul căruia s-a făcut, în 2010, descentralizarea sistemului spitalicesc contestă măsura recentralizării sistemului spitalicesc sub comanda directă a ministrului Sănătății. Cseke a ieșit cu această luare de poziție după ce, ulterior tragediei de la Piatra Neamț, ministrul Nelu Tătaru a reiterat ideea de a centraliza spitalelor sub comanda ministerului său.

Cu cifre

Cseke și-a susținut punctul de vedere cu cifre. În vara lui 2010, spune el, 370 de spitale au fost descentralizate și date în administrarea autorităților locale, dintre cele 435 de spitale din țară.
Anterior, toate au aparținut Ministerului Sănătății, având, în medie, patru funcții de conducere fiecare – un manager si 3 directori.

[eadvert]

„Peste 1740 de functii de conducere depindeau de pixul ministrului. E o putere extraordinară a ministrului Sănătății pe care noi am desființat-o în 2010. Numirea de manageri e o mare, mare ispită pentru ministru”, susține deputatul.
El susțină că, în cazul unei recentralizări a tuturor spitalelor descentralizate, sub Ministerul Sănătății, orice angajare, de la manager până la infirmieră, trebuie să treacă prin pixul ministrului. Asta, consideră deputatul, va genera lungi timpi morți în funcționarea spitalelor.

„Nu există ministru, persoană care să ocupe funcția de ministru al Sănătății, care să coordoneze eficient managementul a peste 400 de spitale Asta ar însemna să te implici zilnic, fizic, în fiecare spital. Cine spune că se poate, acela nu știe despre ce vorbește”, consideră Cseke.

În plus, recentralizarea ar înseamnă drumuri în plus și o distanță și mai mare între decizie și beneficiar, în Sănătate: „înainte de 2010, orice cetățean nemulțumit de activitatea spitalicească era trimis la București să facă petiție”.
În plus, susține el, ministrul Sănătății nu poate fi penalizat direct, prin vot, în cazul unui eșec al unui spital din țară. Spre comparație, cetățenii unui oraș pot sancționa autoritățile locale la vot, dacă sunt nemulțumiți de prestația din spitalele locale. Asta, consideră Cseke, este un imbold în plus pentru creșterea calității serviciilor și dotărilor din spitalele din tară.

De la zero

Cseke susține păstrarea situației actuale insistând că 2010 a reprezentat un moment de turnură pentru majoritatea unităților spitalicești din țară. „Am plătit datoriile spitalelor, le-am predat curat, fără datorii, în vara anului 2010”, arată el.
„Cel mai important efect a fost, însă, implicarea autorităților locale, care, după 2010, a crescut substanțial, mai ales sub aspect financiar”, zice el, exemplificând: în 2008, autoritățile locale au investit în infrastructura spitalelor 53,6 milioane lei, în 2009 – 99 milioane lei iar în 2010, peste 290 milioane lei.

A oferit, apoi, exemplul Bihorului, cu Oradea și Marghita. În intervalul 2010 – 2020, la Oradea s-au investit în spitale, de la bugetul local și din fonduri europene, peste 61,4 milioane lei, plus încă 87,8 milioane lei de la bugetul național.
În aceeași perioadă, la Marghita s-au investit 2,5 milioane lei de la bugetul local și 20,5 milioane, de la bugetul național. „Situația e similară la nivel național. Unde s-au implicat autoritățile locale, acolo rezultatele se văd imediat. La Piatra Neamț, au fost 8 manageri de spital într-un an, dintre care trei numiți de Ministerul Sănătății, dintre care, unul proprietar de pompe funebre. Acesta este exemplul chiar de anul acesta, când Ministrerul s-a implicat. Nu este un exemplu de urmat”, zice Cseke.
El susține, în esență, că tragedia de la Piatra Neamț a survenit pe fondul unui eșec al autorităților locale și naționale de a găsi un manager potrivit și nu din culpa descentralizării, care a funcționat în restul țării. Asta inclusiv cu aportul Ministerului Sănătății care, anul acesta, în starea de urgență, pe fondul disputelor politice din zonă, a schimbat trei directori la spitalul unde s-a produs tragedia: „Dacă într-o anumitp zonă descentralizarea nu și-a atins scopul, nu înseamnă că sistemul e prost. Înseamnă că aceia care coordonează nu au fost persoanele potrivite.

Continuitate

Cseke insistă că politicul are două atribute în gestionarea spitalelor: să găsească managerii potriviți, cărora să le asigure continuitate și predictibilitate și să dirijeze resurse financiare pentru investiții în infrastructura de sănătate.
Exemplele lui Cseke: managerul Spitalului Județean Oradea e în funcție de peste 9 ani; managerul spitalului din Marghita e din 2010; la Salonta, managerul e de la mijlocul lui 2004.
Alternativa: în lipsa descentralizării, în ultimii 10 ani, cu fiecare guvern nou probabil ar fi avut loc o nouă rotire de cadre la conducerea spitalelor – „eram într-o situație asemănătoare cu Piatra Neamț”, e concluzia sa.

Sume record de la UE!

Cseke mai spune că, în exercițiul financiar european viitor, România va avea la dispoziție o sumă record din pentru Sănătate – se discută despre 5 miliarde de euro. „Provocarea este ca banii să fie cheltuiți astfel încât sistemul să fie pus la punct. Descentralizarea a adus o dezvoltare însemnată față de 2010. Ar fi greșit ca acest sistem să fie reconsiderat, desființat, doar pentru că, punctual, nu s-au găsit oamenii potriviți pentru conducerea unor unități spitalicești”, mai spune el.
„Nu e bine ca după o tragedie să ne scoatem basma curată cu această măsură”, e concluzia sa.