Vederea încețoșată provocată de keratoconus este diferită față de imaginea neclară cauzată de miopie sau hipermetropie. În prima etapă de boală, keratoconusul provoacă vederea în ceață, distorsiunea imaginii și o sensibilitate crescută la lumină. Sfatul medical este să solicitați un consult oftalmologic la primele semne pe care le sesizați, mai cu seamă efectuarea unei investigații speciale, numită topografie corneeană, care ajută la depistarea keratoconusului (aflarea grosimii corneei).

Simptomele keratoconusului:

· Vedere neclară

[eadvert]

· Nevoia de a schimba frecvent ochelarii sau lentilele de contact

· Vedere neclară care nu poate fi corectată prin portul ochelarilor

· Sensibilitate la lumină

· Dificultatea de a conduce pe timp de noapte

· Halouri (în special noaptea)

· Dureri de cap și ochi

Keratoconusul afectează adesea ambii ochi, iar simptomele pot să fie diferite în funcție de ochi. De asemenea, acestea se pot schimba pe măsură ce boala progresează.

Putem preveni keratoconusul?

Nu. Pentru boala keratoconus nu există măsuri preventive specifice. Totuși, există obiceiuri cum ar fi frecatul ochilor, care duc la agravarea simptomelor. Pacienții care suferă de această boală trebuie să evite să își frece ochii. Dacă aceștia au ochi iritați, sunt îndemnați să se adreseze medicului oftalmolog în legătură cu medicamentația care poate ține sub control alergiile.

Tratamentul keratoconusului:

În prezent există mai multe opțiuni de tratament pentru keratoconus.

Până de curând pacienții care erau diagnosticați în stadiul III sau IV al afecțiunii oculare keratoconus, nu puteau spera la un tratament care să le redea acuitatea vizuală. În ultimii ani însă, implantele intracorneene MYORING si PIOL ( ICL) și transplantul de cornee au devenit o opțiune disponibilă și pentru pacienții din România.

După ce medicul a dat diagnosticul, tot acesta va prescrie tratamentul potrivit, în funcție de stadiul în care se prezintă boala. Iată care sunt metodele de tratament:

Corecție cu ochelari – în stadiile incipiente atunci când simptomele sunt ușoare, medicul ar putea sugera purtarea ochelarilor cu dioptrii, sau alternativa lentilelor de contact moi.

Lentile de contact rigide – pe măsură ce boala progresează, lentilele de contact moi nu vor mai furniza o imagine corectă. Atunci medicul va prescrie lentilele de contact GPR, care reușesc să mențină forma corneei.

Lentile moi plus lentile GPR – În momentul în care lentilele rigide devin inconfortabile, se sugerează portul acestora peste lentilele moi, care sunt mai confortabile.

Lentile hibrid – este o lentilă care are marginile moi, dar centrul ei este format din lentilă rigidă.

Lentile sclerale – pot acoperi și partea albă a ochiului (sclera), deoarece diametrul este mai mare. Stabilitatea acestora este mai bună, împiedicând praful și impuritățile să pătrundă pe dedesubt.

Crosslinking – În stadiile puțin mai avansate, oftalmologul va utiliza o lumină UV specială pentru a întări corneea. Această procedură ajută la rigidizarea corneei, stopând astfel progresia bolii și bombarea acesteia.

Transplant cornean – este o ultimă încercare de restaurare a acuității vizuale în cazul în care celelalte metode au eșuat sau în cazul în care diagnosticul este pus într-un stadiu avansat (III sau IV). Atunci când simptomele sunt severe, oftalmologul dumneavoastră vă poate sugera un transplant de cornee. Medicul oftalmolog va înlocui întreaga cornee sau o parte a corneei bolnave cu corneea sănătoasă provenită de la un donator. Aceasta este singura opțiune în cazul în care au apărut complicații în cazul keratoconusului (edem cornean ireversibil).

Advertorial Cod H – 17835