12 Octombrie – Ziua Orașului Oradea a fost marcată în chip grav, sobru, în acest an. Fără festivaluri care să acompanieze sărbătoarea orașului. Nici măcar anunțatul Street Food Festival nu s-a mai ținut, ca urmare a hiperbolei Covid-19. Despre Toamna Orădeană, rebranduită FestiFall, nu mai putea fi vorba, în acest an pandemic.

[eadvert]

UDMR a lipsit

La ședința festivă ocazionată de Ziua Orașului au fost invitați atât consilierii locali în exercițiu, cât și consilierii locali nou aleși. Dacă aleșii PNL au fost prezenți în corpore, păstrându-se distanța de un scaun între consilieri, în schimb, consilierii locali ai UDMR au lipsit cu toții. Locurile rezervate acestora au rămas goale, semn că pentru politicienii de etnie maghiară sărbătoarea orașului are o încărcătură istorică greu digerabilă.
Ziua de 12 Octombrie are dublă semnificație pentru Oradea: la 12 octombrie 1918, în casa dr. avocat Aurel Lazăr din Oradea se semnează Declarația de Independență a Românilor din Transilvania, după care acest document este citit la Adunarea de la Alba lulia, de la 1 Decembrie 1918; respectiv 12 octombrie 1944, când Oradea este eliberată de către Armata Română, cu numai câteva zile înainte de eliberarea ultimului oraş românesc, Carei.
Dintre aleșii PSD actuali și viitori, la ședința festivă de la Primărie au fost prezenți doar Nicolae Avram și nou-aleasa Florica Bungău. Emilian Pavel a ales să fie prezent la o înmormântare, în familia colegului său de partid, Liviu Sabău-Popa.

Apel la oameni, dincolo de etnii

Alături de Ilie Bolojan, Florin Birta, Mircea Mălan și secretarul Ionel Vila, la prezidiul sălii mari au mai luat loc prefectul Dumitru Țiplea, episcopul greco-catolic PSS Virgil Bercea și istoricul Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie.

În mesajele lor, atât Ilie Bolojan cât și prof. Moisa au subliniat înțelesurile și semnificațiile zilei de 12 Octombrie pentru Oradea și orădeni, punând accentul pe oameni. „Le suntem recunoscători celor care au participat la acele evenimente, pentru că și ei și-au adus contribuția la ceea ce este Oradea și România, astăzi. Și orașul nostru, alături de Arad, alături de Alba Iulia, alături de celelalte orașe, au făcut ca țara noastră să arate așa cum este astăzi”, a spus Ilie Bolojan, înainte să le ureze „La mulți ani” orădenilor și Oradiei.

„Oamenii au fost capabili să treacă peste diferențe și și-au dat mâna, pentru a trece laolaltă peste un hop”, a spus Moisa, referindu-se la colaborarea orădenilor de diferite etnii, românească, ungurească, evreiască. Istoricul a evocat vremurile tragice din și de după cele două conflagrații mondiale, care au prins Oradea și Bihorul, de fiecare dată, între două stăpâniri: cea austro-ungară, respectiv horhystă și cea românească. Istoricul orădean a dat și un exemplu concret, al felului în care „românul Andrei Silviu, maghiarul Tibor și sârbul Raicovici și-au dat mâna să constituie o autoritate ad-hoc, pentru a asigura normalitatea, în perioada interregnum (până la eliberarea Crișanei, în Cel De-al Doilea Război Mondial, de către trupele româno-sovietice – n.red.)”. Era perioada în care, în iulie – septembrie 1944, Oradea fusese supusă bombardamentelor „după 300 de ani”, de către trupele maghiaro-germane, aflate în retragere.
Ședința festivă s-a încheiat cu o rugăciune rostită de episcopul greco-catolic, după care participanții s-au îndreptat spre Parcul 1 Decembrie. Aici a avut loc o ceremonie militar-religioasă, ce a debutat cu o slujbă religioasă ortodoxă, urmată de cuvântul primarului ales, Florin Birta și de alocuțiunea aceluiași profesor Gabriel Moisa.

Birta: „Niciodată viitorul nostru ca oraș nu a fost mai optimist”

Florin Birta le-a mulțumit orădenilor pentru susținerea și încrederea încordată și a asigurat că dezvoltarea orașului va continua, într-un parteneriat cu Consiliul Județean, de unde Ilie Bolojan promite eforturi pentru impulsionarea dezvoltării județului.
Primarul ales a avut un discurs optimist, subliniind perspectivele de dezvoltare continuă pentru oraș: „Independența, libertatea și unitatea sunt cel puțin trei din cele mai importante valori pe care le sărbătorim azi. Nici unul dintre aceste atribute, pe care le avem și azi în viziunea orașului nostru, nu ar fi fost posibil fără încredere în forțele proprii. Evenimentele recente au demonstrat că Oradea și orădenii se pot uni într-un scop comun și pot astfel să își decidă viitorul. Suntem azi pe o axă ascendentă și niciodată viitorul nostru ca oraș nu a fost mai optimist”, a asigurat Birta. Afirmând că avându-l pe Ilie Bolojan, Oradea a devenit „un oraș de referință pentru întreaga țară”, iar „bunele practici sunt azi preluate de catre alte orașe”, Birta s-a arătat convins că „timpul vorbelor a trecut și cel al faptelor este singurul care contează”.

Subliniind evenimentele istorice ce au stat la baza Oradiei de azi, Birta a promis că „fiecare cetățean al Oradiei poate deveni un partener activ al viitorului urbei noastre, să cultivăm împreună acest sentiment de încredere în noi înșine și de mândrie locală”, după care s-a referit la demersurile făcute pentru conectarea Oradiei cu Clujul, Arad și Timișoara pe autostrăzi și căi ferate adaptate secolului în care trăim. „La mulți ani, Oradea, să crești alături de oameni buni, să te dezvolți și să fii liberă să crezi în propriile puteri”, a afirmat, la final, noul primar al orașului.
Aspect simbolic, Ilie Bolojan nu a mai luat cuvântul și în Parcul 1 Decembrie și nici nu a purtat panglica tricoloră pe care o poartă primarii din România, la ocazii festive.
În Parcul 1 Decembrie, Parlamentul României a fost reprezentat de către deputații Găvrilă Ghilea și Florica Cherecheș (ambii PNL), iar din partea Consiliului Județean Bihor, pe lângă președintele ales, Ilie Bolojan, și-au făcut apariția și vicepreședinții în exercițiu, Ioan Mang (PSD) și Traian Bodea (PRO România), care urmează să predea mandatul, după ce noua conducere va fi investită, în cursul acestei luni. De la evenimente au lipsit atât președintele în exercițiu al CJ Bihor, Pasztor Sandor, cât și subprefectul Fenesi Tibor, ambii UDMR.
Ceremonia s-a încheiat cu momentul depunerii de coroane, de către reprezentanții diferitelor instituții, partide politice, asociații, precum și de către elevii Liceului Greco-Catolic.