„Din Bihor, la New York: Veșminte din creația designerului Dorin Negrău în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor"

 

[eadvert]

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complexul Muzeal organizează în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Centrul Tradițional de Conectare la Viața Simplă – Husasău de Tinca, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, Muzeul Național al Țăranului Român – București și Muzeul Satului Bănățean – Timișoara, vernisajul expoziției „Din Bihor, la New York: Veșminte din creația designerului Dorin Negrău în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor”. Evenimentul va avea loc marţi, 4 iulie, de la ora 17:00, la sediul Muzeului Ţării Crişurilor (Str. Armatei Române nr.1/A), în sala de expoziții temporare a secției de Etnografie, de la etajul III, intrarea fiind gratuită.

Expoziția este rezultatul unui parteneriat încheiat între instituția muzeală orădeană și designerul Dorin Negrău. Aceasta prezintă o suită de costume tradiționale românești, din patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor, alături de veșminte contemporane, cu ornamente de inspirație tradițională, aparținând lui Dorin Negrău.

Dorin Negrău este singurul designer român inclus în cadrul elitistului eveniment de modă New York Fashion Week. Stilul său valorifică elemente din portul tradițional românesc, aducându-le în actualitate prin folosirea noilor tehnologii de afișare textilă a semnelor-simbol, dar și a tehnicilor tradiționale realizate în colaborare cu diverși meșteri locali. Astfel, Dorin Negrău reușește să potențeze veșmântul contemporan, transformându-l într-un reper cultural identitar, tributar spațiului generator.

Proiectul propus de artistul vizual Dorin Negrău își are resursele în însăși ciclurile vieții. Este cunoscut încă din Antichitate că țesutul este asociat creării Universului, iar țesătorul este asociat demiurgului. Țesutul înseamnă creație, iar suveica-instrumentul care o desăvârșește-, împrumută din sacralitatea acesteia. Firul, războiul de țesut, fusul și furca nu sunt altceva decât metafore ale sorții. Ele vorbesc despre urzeala lumii, despre firele destinului, despre țesătoarele sacre, care închid și deschid la nesfârșit ciclurile din viața omului, ale anotimpurilor și ale cosmosului.

Amintirile copilăriei petrecute cu bunica maternă vara, printre firele de cânepă la topit în vale și apoi la melițat, iar iarna printre tălpile războiului de țesut cu socala în brațe, nu au fost înlocuite sau șterse de succesul de la cea mai râvnită săptămână a modei. Dimpotrivă, această reușită l-a motivat să promoveze în veșmântul contemporan internațional motivele tradiționale românești, din satul său natal din zona Crișului Negru. Pentru noile generații, a realizat o serie de bluze urbane cu motivele populare bihorene, cusute pe costumul popular realizat chiar de însăși bunica sa.

Prin expoziția itinerantă „Din Bihor, la New York: Veșminte din creația designerului Dorin Negrău în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor”, s-a dorit evidențierea elementelor comune ale hainelor urbane create de Dorin Negrău și ale costumelor tradiționale din patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor. De asemenea, s-a reușit realizarea unei incursiuni cromatice și evolutive a semnelor tradiționale de-a lungul văii Crișului Negru, plecând de la Husasău de Tinca, din câmpie în amonte, ajungând până în satele conservatoare din subzona etnografică Roșia-Pietroasa, unde a fost identificată proveniența motivelor cusute de către Ana Luchi, bunica designerului.

În deschiderea expoziției va lua cuvântul despre acest interesant parcurs etnografic, dr. Simona Bala, curatorul expoziției, muzeograf la Secția de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor. Colecția care a văzut podiumurile de la New York va fi prezentată de însuși designerul Dorin Negrău, care va fi prezent la vernisaj.

Expoziția va rămâne deschisă pentru publicul orădean până în 10 septembrie, după care va fi itinerată la Muzeul Satului Bănățean – Timișoara, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, și apoi, în mai 2024, la Muzeul Național al Țăranului Român – București.