Vor să facă legătura între Oradea şi Debreţin … via Diosig. 20 de producători locali şi 7 producători din Ungaria sunt aşteptaţi în 27-28 mai, atunci când își deschide porțile la Diosig, în grădina castelului Zichy, Festivalul vinului și gastronomiei „Bakator”.
Organizatorul programului cultural este Consiliul Local Diosig, sprijinit de orașul Debrețin. Se speră că prin acest festival vor reuși să atragă atenția publicului larg asupra oportunității vizitării de către cei din Debrețin, ba chiar și de către cei din Oradea, a cramelor zonei viticole Érmellék și degustării vinurilor albe și roșii. Pentru a-şi atinge obiectivul au pregătit un vin legendar, dar şi legende, crame şi pivniţe, târgul produselor artizanale și de bunătăți d-ale casei, concursul de gătit gulaș la ceaun, viţel la proțap, chermeză în grădina castelului Zicky.
Totul se întâmplă fiindcă „ în urma mai multor inițiative, sub privirile ocrotitoare ale Sfântului Orbán- sfântul ocrotitor al viticultorilor, în ultimii ani rodește iar Bakatorul din Diosig”, anunţă primarul de Diosig Mados Attila. Care a şi găsit, în mod surprinzător, câteva mostre de Bakator în Primăria Diosig.
Un vin legendar
„În secolul XIX, cel mai remarcabil vin din zona Érmellék a fost vinul Bakator. Vinul legendar a atins culmile vinului alb în Érmellék. A devenit atât de renumit, încât contele Széchényi István l-a considerat unul dintre vinurile sale preferate. Nu întâmplător, în 1870 contele Zichy a întemeiat aici prima școală de viticultură din Ungaria, iar vinurile din cramele domeniale ale localității au ajuns în 1871 chiar până la Împăratul Chinei ”, prezintă primarul ceea ce este un adevărat brand al Diosigului, vinul Bakator.
Ospitalitatea localnicilor din Diosig atunci când îşi îmbiau oaspeţii să le guste vinurile de care erau mândri a răzbătut timpurile, astfel că acest obicei a dat numele unei uliţi care adăposteşte unule dintre cele mai vestite pivniţe din Diosig: Padalja – Tessék-Sor- Şirul Poftiţi – Sub bancă. Aceasta fiindcă degustarea vinurilor se termină doar când oaspeţii cădeau răpuşi sub bănci de Zeul Bachus.
Pe o altă uliţă – Valea Szepasszony Valea – femeile frumoase stau mărturie a tradiţiilor viti-vinicole din alte pivniţe. Lorant Heit a fost cel care a readus la viaţă specia Bakator, dispărută în perioada comunismului.
O specie de struguri cu coaja groasă, rezistenţi la boli, şi care pot fi culeşi toamna târziu. Se spune că, această specie era atât de apreciată încât contele Zichy Ferenc, care avea domeniu în Diosig, ar fi spus că în Diosig există două soiuri de vin: Bakator-rujiţa şi toate celelalte. Lorant Heit cunoaște şi secretul unui vin bun, premium. El spune că musai, mustul, să meargă prin cădere liberă în butoaie, ca să nu fie stresat mecanic. Familia Hait a construit şi un monument în cinstea Sfântului Orban.
„În perioada comunismului au fost desfiinţate culturile de vită Bakator-rujiţa, deoarece era considerată mai puţin productivă Acest soi are mai multe flori ginoide şi se fecundează mai greu. De aici şi zicala : «şiretlica rujiţă dă roade când vrea ea ». Acum, după o jumătate de secol de la dispariţia acestei specii, când nu prea mai există localnici care să ştie gustul vinului de bakator, familia Hait a reînfiinţat-o astfel de plantaţie”, ne dezvăluia Szabo Jozsef, autorul unor hărţi ale podgoriilor din Diosig.
La prima ediţie a festivalului, în 2013, conform ritualului, gazda evenimentului a pus vin în pahare, producătorii au făcut cerc în jurul monumentului şi au închinat cu Sfântul Orban, l-au stropit cu vin de cea mai bună calitate, în semn de mulţumire. Dacă Sfântul Orban îngheţa culturile, participanţii la ritual l-ar fi bătut cu nuiele, care să-l facă mai atent cu viticultorii. Uşile pivniţelor din Diosig s-au deschis larg vineri pentru jurnaliştii din Bihor şi din Ungaria.
Crama familiei Kun Barna şi Karola de pe Valea Femeii frumoase a fost prima gazdă. Kun Barna a arătat jurnaliştilor cheia pe care a primit-o de la tatăl său înainte să moară, gest care l-a determinat să ducă tradiţia mai departe.
„Aici am copilărit, o parte din viaţa mea e în această pivniţă ”, a spus Kun Barna. Cu prilejul festivalului, turiştii vor putea fi şi oaspeţii lui Fábián Tibor proprietarul unei pivniţe renumite pentru o specie de mucegai care îi acoperă pereţii, dar care creşte calitatea vinului în cursul fermentării mustului.
Harta podgoriilor făcută de un neonatolog
Autorul hărţii podgoriilor din Diosig neonatologul Szabo Jozsef, de la Spitalul din Marghita care face cartografie din pasiune. Szabo Jozsef ne-a mărturisit că primele cărţi despre vin şi istorie le-a citit în copilărie, iar ulterior ca student la Bebeş-Bolyay la Cluj a profitat de biblioteca universităţii pentru a-şi cultiva pasiunea.
Înainte de a lansa această hartă, medicul a scris Monografia Diosigului.„ Primele atestări, indirecte despre vinul de Diosig sunt din perioada 1390-1400. Promontoriul diosigan actual devine important după progresia defrişărilor pădurilor de aici şi declinul promontoriului clastrului din Egyed. Conform istoriei orale, Betlen Kata sau o fiică a lui Rakoczy ar fi donat cândva diosiganilor pădurea sa de cer spre defrişare, însă prima plantaţie de vie s-a înfiinţat de paşa Fay din Debrecen. În 1692 , Diosigul deţinea 2057 săpători de vii, jumătatea viilor din Bihor. Dezvoltarea a continuat şi în secolul XVII, dar din cauza datelor insuficiente, suprafeţele de vii nu se pot determina exact în această prioadă. Majoritatea proprietarilor deţineau suprafeţe mici de vie: 1-5 săpători. Cel mai scump vin de pe Valea Ierului era vinul de Diosig, care era de referinţă pentru localităţile din jur.
După primul război mondial, promontoriul i-ar fi revenit României, iar localitatea ungariei, însă diosiganii nu puteau exista fără dealul lor cu vii. În perioada interbelică. Diosig a fost centru viti-vinicol, cu vin de origine protejată. Această hartă a podgoriiilor este una pentru mândria locală, deoarece această toponimie este încă cunoscută de generaţia 70-80, dar cei tineri nu o cunosc.
Este primul demers pentru a căpăta statutul de vin cu origine controlată, prima treaptă calitate. Totodată, harta ajută ca localnicii să-şi cunoască dealurile preţioase pentru vin. La mijlocul secolului al XIX-lea cel mai bun deal din punct de vedere al calităţii vinului era Dealul Mare, urmat de Dealul Mic şi de Csontos, mai slab era Buczko.
În 1948, diosiganii deţineau 700 de holde de dealuri în din Diosig, 400 de holde pe dealuri din Ianca Mică şi 152 holde pe Cserhat. Viile din Diosig erau păzite de 6 paznici”, spunea doctorul Szabo Jozsef, cartograf din pasiune.
Citiți principiile noastre de moderare aici!