Diplomatul Mihai Marina, comemorat la Oradea

Un moment încărcat de semnificaţii, cu inima bătând româneşte, s-a petrecut marţi, în faţa Muzeului „Aurel Lazăr” din Oradea. Este pentru a cinsprezecea oară când Asociația Morărița organizează, împreună cu Uniunea Românilor din Transcarpatia „Dacia” un eveniment omagial dedicat diplomatului Mihai Marina, care în casa care acum este muzeu a fost consul general al Consulatului Regatului României între anii 1940-1944.

Manifestarea de ieri a însemnat şi întâmpinarea a 80 de români veniţi din Maramureşul de Sud, din dreapta Tisei, din Ucraina. Moderatorul întâlnirii a fost Tiberiu Moraru, președintele Asociației Morărița. După o slujbă de parastas oficiată în memoria dr. Mihai Marina de către feţe bisericeşti, în frunte cu Preasfințitul Părinte Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradiei, Tiberiu Moraru a invitat în faţă oficialităţile: Mircea Mălan – viceprimar al Oradiei, Ion Mihai Botoş – preşedintele Uniunii Românilor din Transcarpatia „Dacia”, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia şi director al publicaţiei „Apşa”, Lucian Silaghi – directorul Direcţiei Județene pentru Cultură Bihor, istoricul Petru Ardelean – muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, col. Petru Leibovici, din partea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din România şi generalul Vasile Creţ.

Păstrători ai tradiţiilor

Primul care a deschis seria discursuilor a fost Preasfințitul Părinte Sofronie Drincec. „Este o onoare pentru noi toţi să primim în fiecare an grupul românilor de dincolo de Tisa, din Maramureşul de Nord, teritoriu care, în urma unirii din 1918 şi apoi a tratatului de pace de la Trianon din 1920 a rămas în afara componenţei României Mari. Este un miracol cum confraţii noştri din Maramureşul istoric au supravieţuit. Nu numai că şi-au păstrat numărul pe care îl aveau în 1918 – 11.000 de români rămaşi dincolo de graniţă, dar cu ajutorul lui Dumnezeu s-a sporit numărul acestora, azi fiind în jur de 50.000 de români care îşi recunosc identitatea lor culturală şi se manifestă ca români şi ca păstrători ai tradiţiilor, creştini ortodocşi, la fel ca şi cei de dincoace de graniţă”.

Tiberiu Moraru i-a înmânat episcopului o icoană de la mănăstirea Peri. „Nu putem şi nu vrem să schimbăm graniţe, dar vrem să ştim că românii care trăiesc acolo, în România Mică – aşa numesc ei Maramureşul istoric din dreapta Tisei – sunt acasă, aici, în România Mare”.

Pentru Ion Botoş şi românii din Transcarpatia evenimentul de la Oradea a fost un moment foarte important. „Îl comemorăm azi pe Mihai Marina, fostul consul general al României în perioada 1940-1944, care a fost aici, la Oradea. Mihai Marina a fost apşanul nost . S-a născut la Apşa de Jos. Au venit aici copii, care sunt rude mai îndepărtate ale lui Mihai Marina. Este a cinsprezecea ediţie a întâlnirilor noastre, ne aflăm în anul Centenarului, şi cred că ceea ce se face astăzi aici, în Oradea, este important nu numai pentru noi, românii din Transcarpatia, este important pentru toţi românii, pentru că Mihai Marina a fost un român care a făcut foarte mult pentru Bihor, pentru Oradea şi pentru români. A sprijinit mult şi comunitatea evreiască, în acea perioadă grea salvând mulţi evrei de lagărele de concentrare. De aceea lui Mihai Marina i s-a acordat de către statul Israel titlul de ”.

„Am păstrat unitatea prin dor, prin credinţă, prin limbă şi prin obiceiuri”, a spus istoricul Petru Ardelean, de la Muzeul Ţării Crişurilor. Am aflat şi că în acest an, anul Centenarului, Muzeul Ţării Crişurilor va organiza în perioada 29 iulie – 4 august o tabără de vară intitulată „Tabăra de vară – Centenarul Marii Uniri” în care vor participa la Oradea mai mulţi copii din Bucovina, Basarabia, Ungaria şi Serbia, adică din comunităţile româneşti rămase în afara graniţelor României. Muzeul Ţării Crişurilor se va îngriji ca să îi poarte pe drumurile pe care românii s-au dus spre cetatea de la Alba Iulia.

În vers patriotic

Nuţu Stan a scris peste 100 de poezii în ultimii trei ani, dintre care cele mai multe sunt patriotice. A recitat cu emoţie poezia proprie „Unirea”: „Noi, românii, am trăit/Dar cu gândul la unit/La un loc cu Ţara Mamă/ Ce ne este cea mai dragă// Tisa curge foarte-ncet/ Ne desparte nu pe drept/ Că aceasta-i întâmplare,/ Pentru noi durere mare.//Nu putem găsi dreptate/ De ce Tisa ne desparte/ Când gândim cu capul treaz,/ La popor e mult necaz.// De vorbit în galsul tare/ De unirea noastră mare/ Unirea paşnică-ntre români/ Unde strămoşii noştri erau stăpâni.// Unire fără de război/ O dorim din suflet noi/ Ducem luptă sufletească/ Pe români să ne unească. // Timpul trece repejor/ De unit nu-i prea uşor. / Noi, românii patrioţi,/ Ne unim o dată toţi!”

S-au acordat şi două diplome din partea Prefecturii Bihor, pentru promovarea culturii, spiritualităţii şi patriotismului românesc. Le-au primit Anghelina Iovdii, care de 15 ani este an de an în grupul celor din Maramureşul istoric, şi Elena Botoş.

Ing. Lucian Silaghi le-a dresat românilor din Transcarpatia un cuvânt de salut şi l-a felicitat pe dr. Ion Botoş pentru modul în care reuşeşte să perpetueze „acest miracol”. Au încheiat seria discursurilor generalul Vasile Creţ, felicitându-i pentru modul în care ştiu să păstreze spiritul românesc, şi Victoria Ardelean, poet popular de lângă Salonta, care a avenit să îşi salute prietenii maramureşeni prin versurile poeziei sale, „Iubire”. Manifestarea s-a încheiat în sunetele fanfarei Garnizoanei Oradea cu depuneri de coroane şi flori.