Diplome pentru trei bihoreni, la Gala Tezaure Umane Vii

Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Argeş, prin Centrul de Cultură şi Arte, au organizat marţi, la Piteşti, Gala Tezaure Umane Vii 2022, scopul evenimentului fiind acela de a-i celebra şi premia pe cei 38 de creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale româneşti care au obţinut titlul de Tezaure Umane Vii în anii 2020, 2021 şi 2022.

„Gala Tezaure Umane Vii 2022 este o ediţie complexă, care reuneşte titlurile acordate în ultimii trei ani. Gazdele noastre, Consiliul Judeţean Argeş, s-au străduit să ofere nu numai o zi, ci o întreagă suită de manifestări. (…) Toate momentele din această zi se vor regăsi într-un volum semnificativ pentru ceea ce înseamnă reunirea a trei ani de Tezaure Umane Vii”, a declarat prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, preşedinta Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, potrivit comunicatului CJ Argeş.
Din partea Ministerului Culturii a participat subsecretarul de stat Costel-Cristian Lazăr. „Îmi face o mare plăcere să mă aflu astăzi în mijlocul dumneavoastră, fiindcă (…) Argeşul este o zonă privilegiată de Dumnezeu. Este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă şi pentru mine, ca profesor de Istorie, această zonă este una specială. Vă transmit din partea ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, cele mai calde mulţumiri şi preţuirea domniei sale pentru ceea ce aţi făcut dumneavoastră în viaţă, fiindcă o ţară nu este bogată neapărat prin bogăţiile materiale, ci mai ales dacă are valori spirituale pe care le păstrează şi le duce mai departe”, a spus Costel-Cristian Lazăr, citat în comunicat.

[eadvert]

Doi lutieri şi un olar

Printre cei 38 de laureaţi ai Galei Tezaure Umane Vii 2022 sunt şi trei bihoreni: lutierul Marius Mihuţ din Cihei, olarul Haşaş Petru din Vadu Crişului şi lutierul Cornel Salvador Palladi din Beiuş.

Marius Mihuţ s-a născut în 1971, este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă, instrument simbol al zonei Bihorului. Lemnul pentru construirea viorii și montajul pieselor de rezonanță sunt realizate manual, după tehnici vechi de construcție. Viorile cu goarnă create de Marius Mihuţ pot fi admirate la târgurile meşterilor populari, dar au depăşit şi graniţele ţării, ajungând la colecţionari sau instrumentişti din Ungaria, Germania, Austria, Italia, America sau Japonia.

Petru Haşaş, născut la data de 16 august 1955, în satul Vadu Crişului din judeţul Bihor, a învăţat meşteşugul olăritului de la tatăl său (Petru Haşaş), un renumit olar al zonei, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, lucrând alături de acesta în atelierul din gospodăria părintească
încă din fragedă pruncie. După terminarea studiilor, ca îndeletnicire permanentă, în mod constant,
Haşaş Petru practică meşteşugul olăritului de la vârsta de 27 de ani, folosind o tehnică tradiţională de lucru, bazată pe cunoştiinţe deprinse de la părinţi, bunici şi chiar străbunici.

„Am și eu o vârstă destul de înaintată, dar am o vorbă: până mai este un pic de verdeață în mine, nu mă las! Continui să concep și să făuresc viori. Chiar dacă eu nu voi mai fi, vor rămâne aceste instrumente muzicale și voi pleca la Ceruri mulțumit că am lăsat ceva palpabil în urma mea!”, mărturiseşte Cornel Salvador Palladi. Palladi Salvator Cornel s-a născut la data de 3 ianuarie 1946 în orașul Beiuș, unde a și crescut și studiat, alături de părinții săi, tatăl Salvator născut în Beiuș în 1913 și mama Valeria, născută în 1925 în Mineu (Sălaj). În 1980 s-a născut prima vioară cu goarnă realizată de Palladi la inițiativa fiului dânsului, Dacian. De aici a început un traseu aparte, deschizându-și un atelier unde își crează viorile din lemn de paltin, cireș roșu, lemn nobil din rădăcină de nuc, care trebuie să treacă printr-un proces de uscare naturală de 5-6 ani.

Proiect digitalizat

Programul Tezaure Umane Vii este o iniţiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care creează şi, implicit, păstrează valorile tradiţionale.

Titlul de „Tezaur Uman Viu” este viager, personal și netransmisibil și se acordă în România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Din păcate, titlul nu vine la pachet cu vreo sumă de bani cu titlu viager ca în alte ţări ale Uniunii Europene.

Pentru a nu fi doar o listă de nume, s-a luat iniţiativa de a digitaliza proiectul pentru a fi accesibil tuturor celor care folosesc platforme online. Pe website-ul Ministerului Culturii se pot vedea informaţii despre aceşti oameni care păstrează şi transmit mai departe tradiţiile şi valorile naţionale. Fişele tuturor sunt încărcate la adresa http://www.cultura.ro/tezaure-umane-vii. Programul „Tezaure Umane Vii” vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt păstrători şi transmiţători ai valorilor tradiţionale.