Demersul a fost structurat în trei componente: educație pentru sănătate adresată persoanelor private de libertate, protecția sănătății personalului și consolidarea cooperării cu instituțiile și organizațiile din comunitate.

Modulul adresat persoanelor private de libertate a urmărit prevenirea și depistarea precoce a bolilor infecțio-contagioase. Au fost abordate riscurile specifice colectivităților închise și importanța accesării serviciilor medicale, cu accent pe hepatita B și C, infecția cu HIV, sifilis și tuberculoză.

Sesiunea destinată personalului a vizat protecția sănătății la locul de muncă, conștientizarea riscurilor profesionale și managementul stresului. Discuțiile au avut în vedere specificul activității desfășurate în contact permanent cu persoanele private de libertate, precum și provocările generate de efectivul dinamic și de supraaglomerare.

Cea de-a treia componentă a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice și ai organizațiilor neguvernamentale implicate în prevenirea riscurilor epidemiologice și facilitarea accesului la servicii medicale și sociale. Discuțiile au urmărit dezvoltarea colaborării interinstituționale și a mecanismelor de referire către serviciile disponibile în comunitate, cu accent pe continuitatea tratamentului și a îngrijirilor după punerea în libertate.

La activitate au participat reprezentanți ai Instituției Prefectului – Județul Bihor și ai Direcției de Sănătate Publică Bihor, precum și ai Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, Centrului de Sănătate Mintală Oradea, Serviciului de Probațiune Bihor, Direcției de Asistență Socială Oradea, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, Poliției de Frontieră Oradea, Serviciului Umanitar pentru Penitenciare, Asociației Cărarea Vieții și Asociației Betania.

300 de persoane private de libertate au afecțiuni cronice

Necesitatea acestui demers este evidențiată și de particularitățile populației penitenciare, precum și de volumul activității medicale desfășurate la nivelul unității.

În 2026, Penitenciarul Oradea a înregistrat un efectiv mediu de 676 de persoane private de libertate, la o capacitate legală de cazare de 439 de locuri, calculată la standardul de 4 m² pentru fiecare persoană. Gradul mediu de ocupare raportat la această capacitate a fost de aproximativ 154%.

Caracterul dinamic al populației penitenciare este evidențiat de volumul intrărilor și ieșirilor înregistrate în anul 2026. În această perioadă, Penitenciarul Oradea a primit 1.080 de persoane private de libertate, dintre care 975 prin transfer și 105 prin depunere de către organele de poliție, iar 1.256 de persoane au părăsit unitatea, dintre care 1.038 prin transfer către alte penitenciare și 218 prin liberare.

În total, au fost înregistrate 2.336 de intrări și ieșiri, ceea ce presupune activități administrative, medicale și operative asociate primirii, evaluării și transferului persoanelor private de libertate.

Din punct de vedere medical, aproximativ 300 de persoane private de libertate se află în evidență cu afecțiuni cronice, dintre care circa 120 urmează tratament cu medicație psihotropă.

În aceeași perioadă de raportare, activitatea medicală a inclus aproximativ 15.500 de consultații și tratamente acordate prin infirmeria unității, precum și 377 de prezentări la medici specialiști din afara penitenciarului, pentru consultații și investigații de specialitate.

„Aceste date evidențiază complexitatea nevoilor medicale și necesitatea utilizării eficiente a resurselor umane, financiare și logistice. Totodată, ele subliniază importanța prevenirii îmbolnăvirilor, a depistării precoce, a monitorizării medicale și a continuității tratamentului.

Asigurarea continuității îngrijirilor medicale și a serviciilor de sprijin, de la perioada detenției până la revenirea în comunitate, contribuie la protejarea sănătății publice, la reintegrarea socială și la reducerea recidivei.

Penitenciarul Oradea va continua colaborarea cu autoritățile publice, serviciile specializate și organizațiile neguvernamentale pentru consolidarea prevenției, facilitarea accesului la servicii și asigurarea unui traseu coerent de sprijin pentru persoanele private de libertate, inclusiv după liberare”, se afirmă într-un comunicat al Penitenciarul Oradea.

Activitatea a făcut parte din proiectul „Consolidarea și inovarea sistemelor de sănătate din România. Integrarea serviciilor medicale și extinderea tratamentului și prevenției bolilor infecțioase în cadrul sistemului penitenciar”, derulat în baza Protocolului de colaborare încheiat între Administrația Națională a Penitenciarelor, Asociația Health Through Walls Inc. și Asociația Vis Juventum.