Subiectul a generat puncte de vedere diferite între Asociația pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată (AADPP) și Primăria Municipiului Oradea, fiecare parte invocând propriile argumente legale. Tema este una sensibilă, deoarece vizează direct o categorie vulnerabilă și modul în care legislația fiscală se aplică în plan local, în contextul schimbărilor recente. Într-un contra-memoriu juridic transmis către Bihon.ro, AADPP susține că interpretarea potrivit căreia autoritățile locale nu mai pot acorda facilități fiscale persoanelor cu handicap este una prea restrictivă.
Asociația arată că modificările legislative au vizat scutirile acordate automat prin lege, nu și competența consiliilor locale de a decide, prin hotărâri proprii, măsuri de sprijin fiscal. Potrivit documentului, „eliminarea unei scutiri obligatorii nu echivalează cu instituirea unei interdicții generale și nu anulează competența autorității locale de a institui scutiri facultative”.
Reprezentanții AADPP invocă și principiile generale din dreptul fiscal și din administrația publică locală, subliniind că „ceea ce nu este interzis expres rămâne în sfera competenței autorității locale, în limitele legii”. În opinia lor, Codul Fiscal „nu conține nicio normă prohibitivă care să interzică expres consiliilor locale acordarea de facilități fiscale persoanelor fizice cu handicap”.
Asociația amintește și de rolul constituțional al consiliilor locale în stabilirea taxelor și impozitelor și consideră că această competență include și posibilitatea de a acorda facilități, atât timp cât acestea sunt adoptate legal și nediscriminatoriu.
Totodată, AADPP indică o aparentă neconcordanță în practica administrativă. În același răspuns oficial al Primăriei este menționată existența unei hotărâri de consiliu local care acordă scutiri pentru anumite clădiri utilizate de organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale. În acest context, asociația consideră că această situație „demonstrează fără echivoc existența competenței Consiliului Local de a institui scutiri prin HCL, chiar și în lipsa unei enumerări exprese în Codul Fiscal”.
Concluzia organizației este formulată într-un registru clar: „Refuzul scutirii reprezintă o opțiune de politică publică, nu o imposibilitate juridică. Problema nu este dacă Consiliul Local poate acorda scutiri persoanelor cu handicap, ci dacă dorește să își exercite această competență în mod coerent și echitabil”.
În același context, consilierul juridic al AADPP Ana-Maria Amzăr a subliniat și dimensiunea umană a dezbaterii.
„Protejarea celor care nu se pot apăra singuri nu este doar un act juridic, ci unul profund uman, în care pledăm pentru însăși ideea de justiție. În astfel de clipe-cheie, când alegem să nu rămânem neutri în fața inechităților sociale, contribuim concret la lumea pe care o lăsăm copiilor noștri. Sunt momente care ne întorc, poate, la versiunile noastre mai tinere, cele care au ales Dreptul nu ca simplă carieră, ci ca meserie vocațională, cu speranța că legea poate fi un instrument al binelui. Astfel de demersuri ne reamintesc de ce am pornit pe acest drum și ne dau sentimentul rar, dar esențial, că suntem vii și cu adevărat relevanți. Îi rog să fie relevanți și să explice colegilor care interpretează legislația atât de obtuz, inclusiv domnului primar Birta, că scutirile pentru persoanele cu dizabilități se pot acorda fără nicio constrângere legală, în baza a tot ceea ce am expus”, a declarat consilierul juridic Ana-Maria Amzăr pentru Bihon.ro.
Primăria Oradea: legea actuală nu mai permite aceste facilități
În răspunsul oficial transmis, Primăria Oradea pornește de la modificările aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 239/2025, care au eliminat anumite scutiri acordate anterior prin efectul legii. Instituția precizează că „au fost eliminate anumite categorii de persoane care beneficiază de scutire la impozit prin efectul legii, respectiv pentru clădirile, terenurile și autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat”.
În interpretarea administrației locale, această schimbare limitează și posibilitatea consiliilor locale de a interveni prin decizii proprii. „În contextul prevederilor legale menționate mai sus, pentru aceste persoane nu pot fi acordate scutiri prin hotărâre a Consiliului Local, întrucât nu se regăsesc între categoriile de scutiri prevăzute de art. 456 alin. (2), art. 464 alin. (2) și art. 469 alin. (2) din Codul Fiscal”, se arată în document.
Primăria formulează o concluzie fermă: „Potrivit legislației actuale, consiliile locale nu pot hotărî acordarea de facilități fiscale pentru clădirile, terenurile și autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat”.
În același timp, reprezentanții instituției subliniază că situația ar putea fi reevaluată dacă legislația națională se va modifica: „În măsura în care legislația va suferi modificări, ne afirmăm disponibilitatea pentru a analiza reluarea acordării facilităților pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.”
Primăria mai menționează că există, în continuare, anumite scutiri acordate pentru activități sociale. Astfel, „potrivit anexei nr. 38 din HCL nr. 854/2025 a fost aprobată procedura de acordare a scutirii impozitului/taxei pe clădiri, respectiv teren, pentru clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizațiile neguvernamentale și întreprinderile sociale, primite în folosință gratuită”.
O temă cu impact social, aflată încă în discuție
Dincolo de interpretările juridice diferite, subiectul atinge o zonă sensibilă, aflată la granița dintre legislație fiscală și protecție socială. Pe de o parte, AADPP consideră că autoritățile locale au încă instrumentele legale pentru a sprijini persoanele cu handicap prin facilități fiscale. Pe de altă parte, Primăria Oradea afirmă că actualul cadru normativ nu mai permite acest lucru, cel puțin în forma în care scutirile existau anterior.
Subiectul nu este unul nou în spațiul public local. În luna ianuarie, Bihon.ro a scris despre faptul că Oradea se numără printre primele municipii care au început aplicarea noilor impozite pentru persoanele cu dizabilități, semnalând încă de atunci efectele concrete ale modificărilor legislative și reacțiile generate în rândul celor vizați. Dezbaterea actuală se înscrie astfel într-un context mai amplu, în care interpretarea și aplicarea noilor prevederi fiscale continuă să provoace discuții la nivel local.
Oradea, printre primele municipii care aplică noile impozite pentru persoanele cu dizabilități
bol o van 
