La Oradea va avea loc premiera filmului documentar „Deasupra capului meu”, regizor și producător Tudor Chirilă. Proiecția va avea loc miercuri, 26 noiembrie, ora 17:00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).

Evenimentul va fi moderat de către dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Orașului Oradea, care îl va avea invitat special pe regizorul și producătorul Tudor Chirilă. Intrarea este liberă în limita a 150 de locuri.

Povestea începe cu Dictatul de la Viena din 30 august 1940, când România regelui Carol al II-lea a fost obligată să cedeze Ardealul de Nord Ungariei. Gospodăria familiei Hosu din satul Cojocna (jud. Cluj) a fost greu încercată de acest eveniment, întrucât noua graniță le-a tăiat grădina în două. La fel, și cimitirul Bisericii ortodoxe a rămas în Ungaria, dincolo de frontieră, iar înmormântarea unui membru al familiei Hosu devine o adevărată problemă. Acest moment dramatic al mormântului izolat de pe dealul pustiu din Cojocna va ajunge, peste ani, tema unui proiect de Land Art, dar și subiectul documentarului „Deasupra capului meu”.

Astfel, artistul clujean Dan Coroian, stabilit în Noua Zeelandă, obsedat de acest mormânt spectacular de pe terenul lui, l-a contactat pe Cristian Rusu, un alt artist din Cluj, care a propus proiectul de Land Art: un mausoleu săpat în acel deal sterp chiar sub mormânt, ca un bunker. Acesta ar fi de fapt o cameră de meditație în mijlocul căreia s-a pus Pătratul Negru al lui Kazimir Malevich, considerat de mulți Punctul Zero în artele plastice (Pătratul Negru și povestea sa constructivistă este un vector de forță al filmului).

Un al treilea prieten artist, Mihai Pop, președintele Fundației Plan B cu sediul în Berlin, a definitivat proiectul: la sediul lor a curatoriat o expoziție în care s-a reconstituit în mărime naturală bunkerul imaginat de Cristian Rusu sub mormântul izolat de pe dealul din Cojocna. Cei trei buni prieteni, cândva colegi la Liceul de Artă Cluj, s-au reunit pentru acest proiect după mulți ani.

Filmul jalonează premisele istorice și arată geneza ideii artiștilor clujeni. Documentează pas cu pas, timp de o săptămână, crearea acelei expoziții insolite de la Berlin, de la primele munci brute până în seara vernisajului.

Interviuri cu supraviețuitorii octogenari ai evenimentelor din 1940, acum foarte îndepărtate, vin să arunce lumini nebănuite. Imagini de arhivă propagandistice din acel fatidic 1940 al fascismului debordant completează documentarul. „Am realizat acest film pentru a sublinia cum o traumă istorică majoră poate deveni motiv pentru o acțiune culturală și artistică internațională”, precizează Tudor Chirilă, producătorul documentarului.

Tudor Chirilă este orădean, născut la 10 decembrie 1961, fiul regretatului cronicar Dumitru Chirilă și al actriței Anca Miere-Chirilă. A absolvit în 1980 Liceul de Filologie-Istorie Oradea, apoi a urmat Academia de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (București), Facultatea de Regie, specializarea Regie de teatru, film și televiziune. Tudor Chirilă este singurul din țară, conform măsurătorilor Kantar Media, în topul audienței TV cu un film documentar de 27 de ori. Regizor şi scenarist al TVR, producător și operator, a fost recompensat de UNITER şi APTR și UCIN, obținând două premii și o mențiune, în ani consecutivi (2009-2010-2011), caz unic.

În ce privește legătura cu meleagurile natale, Tudor Chirilă a revenit în repetate rânduri în Bihor pentru realizarea unor serii de documentare etno-antropologice cum ar fi „Târgul de la Negreni”, „Ultima prescură”, „Olăreasa din Vama Sării”, „Casa din munţi”, „Filmu’ oii”. Printre cele mai îndrăgite documentare istorice ale lui Tudor Chirilă amintim „Maurovlahica. Recviem pentru o etnie dispărută” și „Vlacherne. Pe urmele valahilor din Bizanț”, și pentru faptul că sunt primele documentare de lung-metraj despre romanitatea sud-dunăreană din lume.

Evenimentul de la Oradea este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația Culturală THRÆX.