Ministerul Culturii a lansat luni, 12 august, cea de a XIII-a sesiune de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de Tezaur Uman Viu 2024. Până în 30 august se pot depune dosarele la Registratura Ministerului Culturii din sediul Ministerului Culturii.
Titlul de Tezaur Uman Viu este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate. Titlul de Tezaur Uman Viu este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI). Regulamentul de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu a fost aprobat prin OMC nr. 3104/30.07.2024.
Conform regulamentului de acordare a titlului, în momentul depunerii dosarului, candidatul trebuie să aibă o experiență de minim 25 de ani în domeniu.
În sesiunea XII, din martie, Centrul de Cultură al judeţului Bihor a depus dosarul pentru Chişe Florian, pălincarul din Tulca. Acesta prepară prima pălincă din România certificată de OSIM. Este vorba despre pălinca Trămuţa, care din 2002 este recunoscută ca brand românesc. Produsă în cazane vechi de peste o sută de ani dintr-o reţetă secretă, băutura 100% naturală a fost apreciată la zeci de târguri şi concursuri naţionale şi internaţionale.
Florian Chişe Foto: Primăria Tulca
Dosarul a fost respins. Managerul interimar al Centrul de Cultură al judeţului Bihor, Liviu Florin Buţiu, a sunat la minister pentru a afla motivul pentru care a fost respins dosarul. I s-a mulţumit pentru interesul acordat programului ministerul dar nu i s-a dar niciun motiv legat de respingerea dosarului. Pur şi simplu, a fost respins.
Managerul Buţiu este dezamăgit pentru munca depusă de referent şi de documentaţia făcută în zadar, deşi dosarul a fost întocmit conform regulamentului, ba chiar cu documente în plus. Aşa încât, la cea de a XIII-a sesiune de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de Tezaur Uman Viu 2024, din partea Bihorului nu va fi depus niciun dosar.
„Sunt dezamăgit de faptul că nu am primit nicio lămurire cu privire la respingerea dosarului, să ştim măcar ce nu a fost bine făcut din punctul lor de vedere şi ce trebuie schimbat pentru a putea depune din nou dosarul. Ce ar trebui să facem ca aceşti oameni să beneficieze de un titlu care are confirmare în ceea ce fac? E o dezamăgire când vezi că toată munca este în zadar. Nu există o lege a meşterilor populari, iar indemnizaţia promisă Tezaurelor Umane Vii încă nu a fost dată. Meşterii populari nu beneficiază de niciun stimulent pentru a le da un imbold de a continua ceea ce fac, pentru a nu se reorienta în activitatea lor”, spune cu tristeţe Florin Buţiu.
Această abordare a ministerului aruncă semne de întrebare asupra felului în care comisia acordă sau respinge dosarele. Şi nici cu banii promişi nu stă mai bine…
Fără banii promişi
De anul acesta, titlul de Tezaur Uman Viu ar fi trebuit să vină la pachet cu o indemnizaţie de merit. Guvernul a aprobat în decembrie 2023, la propunerea Ministerului Culturii, noi reglementări pentru instituirea indemnizațiilor de merit pentru persoanele care fac dovada excelenței într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial, deținătoare ale titlului onorific de „Tezaur Uman Viu”.
În 21 decembrie 2023 a apărut în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 1290/2023 privind completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2003.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de 3 ori valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi este neimpozabil, conform Legii nr. 118 din 15 martie 2002. Suma necesară pentru achitarea indemnizaţiilor de merit se suportă de la bugetul de stat.
Deşi au trecut opt luni, niciunul dintre beneficiarii acestui titlu nu a primit vreun ban, ministerul motivând că dosarele sunt încă în evaluare.
În Bihor există patru beneficiari ai acestui titlu de „Tezaur Uman Viu”: meşterul cojocar Moise Gavra, Marius Mihuţ, făuritor de viori cu goarnă, olarul Petru Haşaş şi lutierul Salvator Cornel Palladi.
Trimite articolul
X
Meșter Manole says: Dosarul depus de pălincarăș a fost însoțit de dimijana plină ochi cu produsul tradițional, dar anexa a fost păstrată la județ dintr-o neînțelegere! Astfel miticii au primit niște hîrțoage goale și n-au catadicsit să dea pomana lunară de 3 salarii (!!!), unuia care a dat dreptul doar la nivel de județ… Iar cu meșterii ăia de ocazie, nici nu vă gîndiți: artizanatul din vremea lui Nae Nicu era mai valoros din punct de vedere artistic decît higheghile astea din plastic pe post de scule muzicante!
Taz says: La ce să te aștepți de la niște funcționari publici purtători de foi tăietori de frunze la câini și belitori de blană doar de la un salariu la altul. În sistemul privat acești oameni nu ar rezista nici măcar o oră. Ar fi dați afară în secunda doi sunt incapabili și fără nici o treabă cu munca sau serviciul. Bine că din taxele noastre se plătesc salarii și indemnizații pentru ei. Recomandarea mea ar fi să le rupeți capul ori de câte ori aveți tangențe cu instituții publice țineți vă capul sus și arătați le care este locul lor. Nu îi lăsați să vă fenteze să vă amâne și să vă pună pe drumuri sunt total pe lângă meseria pe care o practică habar nu au legislație habar nu au ce trebuie să facă.
