Una dintre inculpate, Cristina Urs (46 de ani), care era de gardă la acel moment, a primit o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare, cu suspendare, pentru abuz în serviciu și i-au fost interzise mai multe drepturi pe o perioadă de un an. Instanța a obligat-o să muncească 60 de zile în folosul comunității și să urmeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bihor.

Cealaltă asistentă, Gabriela Ardelean, de 50 de ani, inculpată pentru complicitate la abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești, a fost condamnată la 2 ani și 10 luni de închisoare, tot cu suspendare, și la prestarea a 90 de zile de muncă pentru comunitate.

În schimb, judecătorul de caz a dispus încetarea procesului penal față de ambele asistente în privința acuzațiilor de sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri, ca urmare a prescripției răspunderii penale. Asistentele au fost obligate să achite, fiecare, cheltuieli de judecată în cuantum de 3.500 de lei.

Sentința Judecătoriei Aleșd nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Acuzația: eprubetele cu a doua probă ar fi fost înlocuite

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Aleșd, întâmplarea care a dus la trimiterea în judecată a celor două asistente a avut loc în noaptea de 18 iunie 2019. Atunci polițiștii au depistat în trafic, în Suncuiuș, un bărbat care ar fi condus sub influența alcoolului. La verificarea cu aparatul alcooltest s-a dovedit că acesta avea o alcoolemie de 0,62 ml/l alcool pur în aerul expirat.

Conform procedurii, agenții l-au dus pe conducătorul auto la camera de gardă a Spitalului Aleșd, pentru recoltarea probelor de sânge. Cea care a făcut prelevarea a fost asistenta Cristina Urs: prima probă – la ora 2:45, iar o oră mai târziu, a doua probă.

Procurorii susțin că între cele două recoltări, conducătorul auto și cei doi polițiști au ieșit în curtea spitalului, în timp ce în camera de gardă ar fi rămas asistenta Urs și soția șoferului, Gabriela Ardelean, care era de gardă ca asistentă pe secţia de îngrijiri paliative a unității medicale și care ar fi venit între timp să vadă ce s-a întâmplat.

Ancheta a arătat că în intervalul de o oră dintre cele două prelevări, soției conducătorului auto i-ar fi fost recoltat sânge în două vacutainere (eprubete sterile). Acestea au fost luate de asistenta Urs care, după ce a prelevat a doua probă de la șofer în alte recipiente și le-a pus într-un buzunar, s-ar fi dus spre trusa aflată pe pervazul geamului, ar fi scos din celălalt buzunar eprubetele cu sângele colegei sale și le-a așezat în trusa pe care a sigilat-o.

Două zile mai târziu, specialiștii Serviciului de Medicină Legală Bihor au stabilit că prima probă de sânge indica o alcoolemie de 1,72 la mie, în timp ce a doua arăta că bărbatul nu ar fi consumat alcool. Ca să fie siguri că nu greșesc, legiștii au repetat analiza, ajungând la același rezultat.

Dovedită de expertiza ADN

Anchetatorii au obținut în martie 2021 o hotărâre judecătorească prin care Gabriela Ardelean era obligată să se supună prelevării de salivă. Însă femeia a refuzat, astfel că procedura nu a putut fi realizată.

Însă în luna iulie a aceluiași an, polițiștii au percheziționat locuința soților Ardelean și au ridicat mai multe obiecte care au fost supuse unei expertize genetice. Specialiștii au descoperit astfel „un profil genetic unic feminin, complet, identic cu profilul evidențiat în proba de sânge din eprubeta inscripționată (…) ora 3.45, 18.06.2019”.

Acest fapt a determinat Judecătoria Aleșd să concluzioneze că a doua probă de sânge, care a indicat o alcoolemie de 0 la mie, a fost recoltată de la soția conducătorului auto, asistenta Gabriela Ardelean.

În luna august 2022, cele două asistente au fost trimise în judecată, fiind acuzate că prin ceea ce ar fi făcut l-au ajutat pe conducătorul auto „în scopul îngreunării cercetărilor împotriva acestuia în dosarul penal (…) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd”.

Cele două asistente au invocat în fața instanței „potențiale erori care s-ar fi făcut în acea noapte la camera de gardă, datorită prezentării mai multor persoane cărora le-ar fi fost recoltate probe de sânge” dar și „o potenţială manipulare şi păstrare defectuoasă a trusei de recoltare mostre biologice de către agenţii de poliţie, după ce trusa de recoltare a fost sigilată şi predată acestora”.

Judecătorul de caz a respins aceste susțineri ca neîntemeiate și contrazise de examenul ADN și de celelalte probe din dosar.

---

În urma publicării materialului, una dintre asistentele menționate a transmis un drept la replică pe care îl publicăm în continuare, în forma în care ne-a fost trimis.

„Subsemnata Urs Cristina va adresez,prezenta solicitare de rectificare si drept la replica,referitor la articolul publica tin data de 31.10.2025 intitulat doua asistente de la spitalul Alesd,in care sunt mentionata nominal si prezenta ca fiind gasita vinovata de abuz de serviciu.

Mentionez ca hotararea prezentata de judecatoria Alesd nu este definitiva,fiind supusa cai de atac(apel)in termenul legal

Prin urmare ,folosirea expresiilor care ma prezinta ca vinovata,reprezinta o incalcare a prezumtiei de nevinovatie,garantata de:

art.23alin.11 din constitutia Romaniei

art.6par2.din Conventia Europeana a drepturilor omului,precum si de codul deontologic al jurnalistului,care impune ca nici o persoana sa nu fie prezentata ca vinovata inainte de pronuntarea unei hotarari definitive.

Totodata ,publicarea numelui meu complet,fara consintamantul meu,constituie o incalcare a dreptului la viata privatasi a regulamentului UE 2016/679gdpr.intucat nu sunt persoana publica si nu exista un interes public major care sa justifice dezvaluirea identitatii mele integrale.

In termenul legislatiei solicit urmatoarele.

1.Stergerea numelui meu complet din articolul publicat

2.Publicarea unei rectificari prin care se sugereaza ca hotararea nu este definitiva si ca dosarul se afla in termenul legal de apel.

3.Publicarea prezentului drept la replica ,in aceiasi conditii de vizibilitate ca articolul initial,in termen de 3 zile lucratoare de la primirea acestei cereri.

In caz contrar imi rezerv dreptul de a sesiza

Autoritatea nationala de supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter perdonal,pt incalcarea art.5 si 6din regulamentul GDPR.

Consiliului national al audiovizualului cna

Si de a formula o actiune civila in instanta pt repararea prejudiciului de imagine suferit.

Cu stima Urs Cristina

Data trimiterii 1.11.2025”