Chiar dacă sala de concert a Filarmonicii de Stat rămâne închisă pentru public în condiţiile actuale, concertele au loc şi înregistrarea lor este transmisă vinerea pe pagina de Facebook a instituţiei.

[eadvert]

În aceste condiţii, programul concertului din această săptămână cuprinde trei lucrări, dintre care două în primă audiţie la Oradea. Prima piesă în primă audiţie este un aranjament de zece minute al maestrului Horváth József pentru nouă suflători de alamă, după piesa 5 dansuri baroce din colecţia „Terpsichore” a lui Michael Praetorius. Compozitorul Praetoius s-a născut în 1571 în Creuzburg, Germania şi a fost compozitor, organist şi teoretician muzical. „A fost unul dintre cei mai versatili compozitori ai epocii sale, fiind deosebit de semnificativ în dezvoltarea formelor muzicale bazate pe imnuri protestante”, explică directorul artistic al Filarmonicii, Kurucz Tibor.

Dirijorul Horváth József a realizat în august un program la Opera Maghiară din Cluj Napoca pentru suflători de alamă, motivul fiind condiţiile din pandemie în care orchestrele sunt nevoite să cânte cu formaţii mai reduse. În acel concert a transcris nouă piese pentru alamă, printre care şi Praetorius. „Terpsichore” este o colecţie de 300 de dansuri, din care dirijorul a ales cinci: Ballet de coqs, Gaillarde, Spagnoletta, Volte şi Bourree.

„Pot să spun că sunt cele mai cunoscute cinci dansuri, pentru că dacă veţi fi curioşi găsiţi pe Youtube unele din aceste cinci cântate şi de ansambluri consacrate de muzică veche. Am încercat să menţin stilul baroc. Munca mea a fost de a regândi componenta formaţiei, pentru că toate dansurile sunt scrise pentru patru voci. Se pot cânta pe orice fel de instrumente, pe vremea aceea nu întotdeauna era hotărât cine ce cântă, fiind la dispoziţia ansamblurilor. Din această cauză există posibilitatea de a varia componenta ansamblurilor cu care să cântăm dansurile. La Oradea se va cânta cu trei trompete, doi corni, trei tromboane şi o tubă”, spune Horváth József, care este, începând din 1999, dirijor al Operei Maghiare din Cluj-Napoca, iar din noiembrie 2006 şi al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. De asemenea, Horváth József este fondator şi director artistic al Orchestrei Classica din Cluj-Napoca, prin care doreşte să promoveze tinerii muzicieni din Transilvania.

Concertul, o provocare

A doua piesă din program este Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în sol minor, op. 25 de Felix Mendelssohn-Bartholdy. Lucrarea a fost compusă între anii 1830-1831, având premiera la Munchen, solist fiind însuşi compozitorul.

Solistul invitat, Cadmiel Boţac, s-a născut în 1997 şi a început studiul pianului în orașul natal, Sighetu Marmaţiei, la vârsta de 4 ani. A primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Un eveniment foarte important în evoluția tânărului artist a avut loc la Concursul Internaţional „Astana Piano Passion” din Kazahstan (2014,) unde a obținut Premiul I, fiind apreciat în mod deosebit de renumitul pianist Denis Matsuev, care l-a invitat să susţină un recital chiar la reședința sa, în Irkutsk. A absolvit Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, în prezent fiind masterandul Academiei de Muzică și Arte din Viena, la clasa profesorului și pianistului Stefan Arnold.
„Am ales concertul de Mendelssohn-Bartholdy tot din motive de restricţii, având o orchestră mai redusă. Pentru prima dată am cântat acest concert când eram elev în clasa a IX-a, în 2012, tot alături de maestrul Horváth József, cu filarmonica din Cluj. Iată că după opt ani ne reîntâlnim cu acelaşi concert în trei părţi. Prima parte exprimă acest tumult al vieţii, această tensiune, extrem de energic, de patetic. Partea a doua este pentru mine ca o rugăciune, ca acel moment când omul intră într-o biserică şi se conectează cu această lume spirituală. Partea a treia este ca o jubilare, bucuria vieţii, o parte extrem de veselă, plină de virtuozitate. E o provocare să exprimi aceste trei direcţii diferite, este o lucare la cel mai înalt nivel compusă, care merită o interpretare cât mai bună”, precizează Cadmiel Boţac.

Dirijorul Horváth József spune despre solist că este un pianist foarte talentat şi foarte studios. „Ştim foarte bine că talentul nu ajunge. Domnul Cadmiel Boţac munceşte foarte mult şi cred că va fi unul din marii pianişti ai generaţiei sale. Sunt foarte mulţi tineri talentaţi în ţară, dar lipseşte un sistem gândit pe termen mediu în care ei să aibă unde să evolueze şi să fie ajutaţi, pentru că au nevoie de partea practică a creaţiei”, spune maestrul.

De proporţiile unei simfonii

Ultima lucrare propusă spre audiere este tot o primă audiţie la Oradea şi este vorba de Simfonia de Cameră de Ermanno Wolf-Ferrari, o piesă compusă în 1901, la Munchen. Este o lucrare pentru o formaţie camerală, cvintet de corzi, suflători şi pian, în care fiecare intrumentist îşi poate demonstra şi calităţile solistice, având în vedere şi durata acestei piese, care atinge proporţiile unei simfonii.

„Am descoperit această lucrare în ultima perioadă, căutând lucrări care se pot cânta cu efectiv redus. Mie mi-a plăcut, este un fel de post-romantic cu inflexiuni vieneze de cameră, o lucrare foarte frumoasă şi am găsit deschidere la directorul artistic în a o programa în primă audiţie la Oradea. Avem un flaut, un oboi, un clarinet, un fagot, un corn, un cvintet de cordari, şi un pian solistic, motiv pentru care am apelat la Cadmiel Boţac”, precizează dirijorul Horváth József.

Pianistul mărturiseşte că lucrarea lui Ferrari este puţin mai dificilă decât concertul de Mendelssohn, asta şi pentru că este prima dată când o interpretează. „Am simţit în ea această influenţă post-romantică cu multe elemente din muzica lui Liszt, poate puţin şi din scriitura lui Rahmaninov, o lucrare cu multe elemente din sistemul tonal funcţional, o lucrare extrem de complexă care pune în evidenţă partea solistică a fiecărui instrument. Pianul joacă un rol foarte important de a susţine cele zece instrumente de pe scenă”, punctează Cadmiel Boţac.

Concertul de joi va fi înregistrat şi va fi transmis începând de vineri pe pagina Facebook a filarmonicii, facebook.com/fila.oradea.