Drum transfrontalier „fracturat” politic

Escaladarea conflictului diplomatic la nivel guvernamental dintre România şi Ungaria, de dată recentă, afectează la modul direct o comunitate din Bihor. La Toboliu, un drum transfrontalier făcut pe fonduri HU-RO şi finalizat în 2013, nu poate fi inaugurat din cauza guvernelor celor două ţări! Atât comuna Toboliu, cât şi comunitatea Korosnagyharsany din Ungaria au realizat drumul lung de 4,5 kilometri, recepţionat deja, însă acesta este în continuare „fracturat” pentru că nu s-au asfaltat cei 24 de metri de pe graniţă. Este vorba despre fâşia de frontieră, ce nu aparţine nimănui şi pentru asfaltarea căreia este necesar un acord între guvernele celor două ţări. Unul ce trebuie pus în practică. Piedica pusă de la nivel guvernamental este cu atât mai greu de înţeles cu cât finanţarea primită de comuna Toboliu pentru acest drum transfrontalier a venit în proporţie de 85% din fondurile UE, 13% a fost asigurat tocmai de guvern şi doar 2% de către comunitatea locală.

„Sunt mici orgolii, dar pentru acei oameni este o şansă, pentru a nu fi un sat înfundat. Dacă faci pe graniţă un drum transfrontalier, atunci înseamnă că dintr-un sat înfundat, faci sat de tranzit”, spune deputatul Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor.

Aşteptând după Guvern(e)

Primarul de Toboliu, Pavel Maier, spune că a făcut toate demersurile pe care le putea face către ministerele de la Bucureşti, pentru ca problema, aparent ridicolă, să fie rezolvată.

„Am făcut atâtea demersuri câte nu s-au făcut pentru intrarea în NATO. Am terminat drumul şi nu ne-au dat voie să-l unim, pentru că e graniţa. 12 metri la noi, 12 metri la ei. A rămas în stadiul ăsta. Am făcut demersuri la toate ministerele şi ne-au cerut studiul de fezabilitate, să vadă oportunitatea, ce ar deservi. Toate TIR-urile ar putea merge pe aici şi ar ajunge la Bekescsaba, apoi rapid şi la Szeged. Pentru noi, ca sat, ar fi o oportunitate. Se pune problema ca cele două ţări să vrea conectarea acestui drum transfrontalier. În situaţia de azi, dacă intrăm în Schengen, noi nu putem să ieşim din ţară decât pe la Borş sau pe la Salonta. Degeaba facem drumuri transfrontaliere, dacă apoi nu se aprobă nimic”, îşi varsă oful primarul de Toboliu. Maier precizează că Poliţia de Frontieră şi-a dat deja acordul pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei.

Ministerul Afacerilor Externe este cel cu competenţă în soluţionarea problemelor, pe partea română. Primăria a transmis studiul de fezabilitate cerut şi speră acum ca Bucureştiul să trimită undă verde asfaltării celor câţiva metri de pe graniţă, pentru ca ulterior să se deschidă un punct de trecere a frontierei. Până atunci, însă, drumul este unul înfundat pe graniţă. „Drumul e practicabil, dar pe el azi merg doar animalele, nişte oi, vaci şi gata. Sau oamenii care merg spre culturile agricole”, arată primarul, care speră că cele două guverne se vor pune, totuşi, de acord. Mai cu seamă că Toboliul vrea să depună un nou proiect de drum transfrontalier, ce ar conecta comuna cu localitatea maghiară Berekboszormeny.

Contre bilaterale

Într-un interviu acordat pentru „România liberă”, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Botond Zakonyi, vorbea despre „probleme cu finalizarea celor zece drumuri transfrontaliere care nu pot fi date în folosință”. „Acestea sunt foarte importante și avem un acord în acest sens. România vrea să amâne conectarea acestor drumuri până la aderarea ei la spațiul Schengen, dar ar putea fi vorba despre un proces lung. România și Ungaria împart mai mult de 400 de kilometri de graniță comună cu doar zece puncte rutiere de trecere a frontierei. Prin comparație, spre exemplu între Germania și Franța există probabil câte o trecere la fiecare 5 sau 10 kilometri”, transmitea ambasadorul Zakonyi în interviul acordat RL.

MAE român a ţinut să aibă o poziţie inclusiv cu privire la această problemă:

„Din declaraţiile Ambasadorului Ungariei lipsesc referirile la proiectul recent finalizat privind conexiunea autostrăzilor A1-M43, la a cărui inaugurare a participat Prim-ministrul României, subliniind în acest mod importanţa pe care România o acordă proiectelor de acest fel. Cele „10 drumuri transfrontaliere” care ar urma să lege cele două state sunt, conform dispoziţiilor Acordului interguvernamental privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, drumuri de interes local (destinate traficului de persoane şi de mărfuri până în 3,5 t), precum şi piste de biciclete, semnificaţia economică a acestora fiind redusă, raportat la eforturile financiare care ar trebui investite pentru deschiderea acestor drumuri traficului în regim permanent”, a transmis MAE.

În cazul drumului transfrontalier dintre Toboliu şi Korosnagyharsany, nu se poate vorbi însă despre vreun efort financiar ce merită menţionat, proiectul fiind deja finalizat. Fiind vorba doar despre asfaltarea fâşiei de frontieră dintre cele două state, se pune doar problema voinţei politice de a deschide încă o conexiune între România şi Ungaria. Una de care cu siguranţă ar beneficia comunităţile de pe ambele părţi ale frontierei.