Din contră, într-o lume în care informația este disponibilă în câteva secunde, capacitatea de a gândi critic, de a verifica răspunsurile și de a lua decizii responsabile devine tot mai importantă.

Este mesajul transmis de Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), prezent la Universitatea din București, la deschiderea noului an universitar.

În discursul adresat studenților, Ionescu a vorbit despre schimbările profunde aduse de inteligența artificială, inclusiv în domeniul financiar, unde algoritmii sunt deja utilizați pentru analiza riscurilor, identificarea fraudelor și procesarea unor cantități uriașe de date.

Dacă în trecut tehnologia era folosită în principal pentru automatizarea activităților repetitive, astăzi inteligența artificială începe să intre în zone considerate până nu demult exclusiv umane: analiza, formularea unor recomandări și sprijinirea procesului de luare a deciziilor.

„Nu informația va face diferența, ci întrebarea”, a subliniat Valentin Ionescu, explicând că accesul la informație nu mai reprezintă principala provocare pentru generațiile tinere.

De la „să știi” la „să știi ce să întrebi”

În opinia președintelui ISF, educația trebuie să se adapteze unei lumi în care un telefon oferă acces instantaneu la o cantitate de informație imposibil de procesat de un om într-o viață.

Inclusiv în domeniul financiar, un utilizator poate primi în câteva secunde informații despre investiții, credite, asigurări sau modul în care își poate administra economiile. Problema nu mai este doar găsirea unui răspuns, ci verificarea lui și înțelegerea riscurilor implicate.

„Adevărata competență va fi din ce în ce mai puțin capacitatea de a găsi informația și din ce în ce mai mult capacitatea de a pune întrebarea potrivită. Să știm să verificăm răspunsul, să deosebim informația de manipulare, să înțelegem riscul”, a explicat Ionescu.

Un exemplu simplu folosit în discurs a fost cel al unei persoane care are la dispoziție 1.000 de lei. Banii pot fi cheltuiți, păstrați într-un cont, plasați într-un depozit, investiți în titluri de stat, fonduri, ETF-uri sau acțiuni. Există inclusiv varianta asumării unor riscuri mai mari, precum investițiile în criptomonede.

Dar, spune Ionescu, întrebarea corectă nu este care dintre aceste variante este universal „cea mai bună”, ci ce se potrivește obiectivului și situației persoanei respective.

Cât timp poate fi blocată suma? Ce risc își permite investitorul? Înțelege produsul financiar în care urmează să investească? Care este obiectivul pentru care economisește?

Acestea sunt, în viziunea sa, întrebările care ar trebui să stea la baza educației financiare.

Tehnologia crește, dar încrederea rămâne esențială

Digitalizarea schimbă rapid industria financiară. Asigurările, investițiile, pensiile și serviciile financiare sunt tot mai accesibile și pot fi utilizate într-un timp mult mai scurt decât în trecut.

În același timp, apare un paradox: cu cât sistemul financiar devine mai tehnologizat, cu atât încrederea devine mai importantă.

Un sistem financiar nu se bazează doar pe capital, tehnologie, algoritmi și reglementări, ci și pe încrederea oamenilor care îl folosesc.

Din această perspectivă, Ionescu consideră că inclusiv modul în care sunt concepute și prezentate produsele financiare trebuie privit diferit. Nu este suficient să fie pusă întrebarea „Ce produs putem vinde?”, ci trebuie analizat și rezultatul concret pe care acel produs îl produce pentru persoana care îl cumpără.

Un alt mesaj important al discursului a vizat rolul universității într-o perioadă în care tehnologiile și profesiile se schimbă rapid.

Studenții de astăzi vor intra pe o piață a muncii în care unele dintre profesiile pe care le vor practica peste 20 de ani nici măcar nu există încă.

În aceste condiții, universitatea nu poate anticipa fiecare tehnologie, aplicație sau meserie care va apărea. Poate însă să formeze oameni capabili să învețe permanent.

Iar printre competențele considerate esențiale se numără gândirea critică, curiozitatea, creativitatea, capacitatea de colaborare, responsabilitatea și abilitatea de a recunoaște atunci când o informație trebuie verificată.

„Nu încercați să concurați cu inteligența artificială”

În final, Valentin Ionescu le-a transmis studenților că inteligența artificială nu trebuie privită exclusiv ca un competitor.

Oamenii nu pot concura cu algoritmii la cantitatea de informație pe care aceștia o pot procesa. Pot însă învăța să utilizeze tehnologia în avantajul lor, păstrând în același timp acele competențe care nu țin doar de procesarea informației: judecata, empatia, creativitatea, responsabilitatea și capacitatea de a construi încredere.

Tehnologiile și profesiile se vor schimba, iar inteligența artificială care astăzi pare spectaculoasă ar putea deveni, peste un deceniu, la fel de obișnuită precum smartphone ul.

Capacitatea de a lua o decizie bună într-o lume incertă va rămâne însă esențială.

Iar mesajul lui Valentin Ionescu pentru noua generație poate fi rezumat într-o singură idee: nu este suficient să cauți răspunsurile bune. Trebuie să înveți să pui întrebările bune.