Proiectul prevede analizarea individuală a fiecărui caz, audierea celui vizat și examinarea argumentelor și documentelor prezentate înainte ca Fiscul să ia o decizie, potrivit Digi24.
Procedura folosită în prezent datează din 2014 și a fost adoptată în baza vechiului Cod de procedură fiscală, între timp abrogat. Actualul cadru este stabilit prin Legea nr. 207/2015, iar proiectul de ordin pentru noua procedură de atragere a răspunderii solidare a fost pus de ANAF în dezbatere publică.
Modificarea urmărește atât adaptarea regulilor la legislația actuală, cât și uniformizarea practicii organelor fiscale. În documentele emise ar trebui explicate concret faptele reproșate persoanei, eventuala rea-credință, valoarea datoriilor și legătura dintre comportamentul acesteia și imposibilitatea recuperării banilor de la debitor.
Cine poate ajunge să răspundă pentru datoriile fiscale
Răspunderea solidară permite ANAF, doar în cazurile prevăzute de lege, să stabilească faptul că o altă persoană fizică sau juridică trebuie să răspundă alături de debitor pentru anumite obligații fiscale. În funcție de situație, pot fi vizați administratori, asociați, acționari, membri ai unei întreprinderi familiale, terți popriți, instituții de credit sau persoane care au preluat active de la un debitor.
O asemenea răspundere poate fi analizată, de exemplu, atunci când o persoană ar fi provocat cu rea-credință insolvabilitatea firmei prin ascunderea sau înstrăinarea bunurilor, ar fi determinat nedeclararea sau neplata taxelor, ar fi obținut rambursări necuvenite ori nu ar fi cerut deschiderea procedurii insolvenței, deși avea această obligație.
Simplul fapt că cineva este administrator, asociat sau acționar ori are o legătură cu debitorul nu este însă suficient pentru atragerea răspunderii. Nici indiciile de rea-credință nu sunt considerate automat dovezi definitive. ANAF trebuie să le analizeze împreună cu actele din dosar, circumstanțele concrete, perioada în care persoana și-a exercitat atribuțiile și legătura dintre acțiunile sale și datoriile rămase neachitate.
Răspunderea poate acoperi atât obligațiile fiscale principale, cât și dobânzile și penalitățile, dar numai pentru perioada în care persoana a avut calitatea sau a săvârșit faptele avute în vedere și în limita sumelor care rezultă din acțiunile ori inacțiunile sale. Nu pot fi incluse datoriile pentru care s-a prescris dreptul ANAF de a cere executarea silită. Dacă sunt vizate mai multe persoane pentru aceeași datorie, cazul fiecăreia trebuie analizat separat, iar pentru fiecare va fi emisă o decizie distinctă, cu precizarea perioadei, faptelor și sumei pentru care este atrasă răspunderea.
Audierea poate avea loc și online
Înainte de emiterea deciziei, persoana vizată trebuie chemată la audiere. Notificarea va indica data, ora și locul întâlnirii, iar cei înregistrați în Spațiul Privat Virtual vor putea cere desfășurarea audierii prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și ANAF.
Termenul stabilit pentru audiere nu poate depăși 10 zile lucrătoare de la comunicarea notificării, cu posibilitatea prelungirii pentru motive justificate. Persoana va putea consulta documentele din dosar, formula obiecții și depune informații sau înscrisuri în apărare. De asemenea, poate fi asistată de un avocat, consultant sau o altă persoană ori poate fi reprezentată prin împuternicit.
Cele declarate în timpul audierii vor fi consemnate într-un proces-verbal. Dacă discuția se desfășoară online, aceasta va fi înregistrată, iar minuta va fi transmisă prin SPV. Ulterior, persoana vizată va avea cinci zile lucrătoare pentru a trimite în scris propriul punct de vedere și eventuale documente suplimentare.
Dacă nu se prezintă la prima convocare, ANAF trebuie să trimită o nouă notificare. În cazul în care persoana lipsește și la al doilea termen sau refuză în mod expres participarea, obligația de audiere va fi considerată îndeplinită, iar analiza poate continua pe baza actelor existente.
După această etapă, organul fiscal trebuie să examineze explicațiile și documentele prezentate. Procedura va fi închisă dacă nu există suficiente dovezi, dacă între timp datoriile au fost achitate, dacă acestea nu provin din perioada în care persoana vizată și-a desfășurat activitatea sau dacă există o altă cauză legală care împiedică stabilirea răspunderii.
Decizia poate fi contestată în 45 de zile
Dacă ANAF consideră că probele justifică atragerea răspunderii solidare, decizia trebuie să indice faptele și comportamentul reproșat, perioada analizată, legătura cu obligațiile fiscale, natura și valoarea sumelor cerute, dar și răspunsul motivat al Fiscului la argumentele formulate de persoana audiată.
Documentul va avea valoarea unui act administrativ fiscal și a unui titlu de creanță. Pentru o decizie comunicată între 1 și 15 ale lunii, termenul de plată va fi 5 ale lunii următoare. Dacă aceasta este comunicată între 16 și ultima zi a lunii, suma trebuie achitată până pe 20 ale lunii următoare. Executarea silită poate începe numai după expirarea termenului de plată.
Cel declarat răspunzător poate contesta decizia la organul fiscal care a emis-o, în termen de 45 de zile de la comunicare. Ulterior, soluția dată contestației poate fi atacată în instanța de contencios administrativ.
Proiectul prevede și posibilitatea instituirii unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei vizate în orice etapă a procedurii, atunci când există riscul ca aceasta să își ascundă sau să își risipească patrimoniul și astfel să îngreuneze recuperarea creanțelor fiscale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!