O inițiativă legislativă aflată în Parlament propune modificarea articolului XXIII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, astfel încât anumite categorii de angajați din instituțiile și autoritățile publice să poată primi mai rapid drepturile salariale obținute în instanță, a relatat Alba24.

Senatul a consemnat, în ședința de luni, 5 octombrie, adoptarea tacită a proiectului, după expirarea, la 3 octombrie 2026, a termenului constituțional pentru dezbatere și adoptare.

Cine ar urma să beneficieze de plata mai rapidă

Propunerea îi vizează pe angajații instituțiilor și autorităților publice care au de încasat drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești executorii și care îndeplinesc condițiile de pensionare. În aceeași categorie sunt incluse și persoanele care s-au pensionat deja și se află într-o situație similară.

În cazul salariaților care îndeplinesc condițiile pentru pensionare, proiectul prevede achitarea integrală a sumelor restante înainte de depunerea dosarului de pensionare la casa teritorială de pensii. Pentru persoanele deja pensionate, plata ar urma să fie făcută integral în cel mult șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive prin care le-au fost acordate drepturile salariale.

În prezent, Legea nr. 141/2025 stabilește un mecanism diferit. Articolul XXIII prevede eșalonarea pe o perioadă de cinci ani a sumelor rezultate din hotărâri judecătorești devenite executorii între 1 ianuarie și 31 decembrie 2026, atunci când acestea privesc drepturi salariale acordate personalului din instituțiile și autoritățile publice.

Guvernul arată, în punctul de vedere transmis Parlamentului, că actualul cadru legislativ presupune atât plata eșalonată pe cinci ani, cât și suspendarea executării silite pe durata acestei perioade. Prin noua inițiativă ar fi creată o excepție de la această regulă pentru angajații care se apropie de pensionare și pentru cei care sunt deja pensionați.

De ce a fost propusă modificarea și ce obiecții are Guvernul

Inițiatorii susțin că eșalonarea plăților poate produce efecte suplimentare pentru salariații aflați aproape de momentul pensionării. Potrivit expunerii de motive, întârzierea plății drepturilor salariale poate avea consecințe asupra stabilirii drepturilor de pensie. Din acest motiv, inițiatorii consideră că persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare se află într-o situație distinctă față de ceilalți beneficiari ai unor hotărâri judecătorești.

Proiectul propune, în consecință, achitarea integrală a restanțelor până la depunerea dosarului de pensionare, iar pentru persoanele deja pensionate, efectuarea plății în termen de maximum șase luni. Pentru celelalte categorii ar urma să rămână valabil mecanismul general de eșalonare.

Guvernul nu susține însă inițiativa și a transmis Senatului, în luna august, un punct de vedere negativ. Executivul a invocat atât probleme de constituționalitate și de redactare, cât și posibile efecte asupra bugetului.

Potrivit Guvernului, aplicarea unui regim diferit exclusiv persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare sau sunt deja pensionate ar putea ridica probleme din perspectiva principiului egalității în drepturi, în condițiile în care ceilalți beneficiari ai hotărârilor judecătorești ar continua să primească sumele în tranșe.

Executivul critică și formularea „personalul care îndeplinește condițiile de pensionare”, apreciind că textul nu precizează suficient de clar la ce condiții se referă și că acest lucru ar putea conduce la interpretări diferite.

Totodată, Guvernul arată că proiectul nu stabilește cu suficientă precizie momentul în care apare obligația angajatorului de a efectua plata și nici modalitatea prin care salariatul trebuie să demonstreze că urmează să depună dosarul de pensionare. O altă obiecție vizează impactul financiar. Guvernul susține că proiectul ar genera cheltuieli suplimentare fără să indice sursele necesare pentru acoperirea lor și apreciază că măsura ar putea afecta negativ bugetul general consolidat.

Din aceste motive, Executivul a concluzionat că nu susține adoptarea inițiativei. Proiectul a primit, în schimb, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic și Social și a Comisiei pentru muncă a Senatului.

Proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților

Adoptarea tacită de către Senat nu înseamnă că modificarea a intrat în vigoare. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar inițiativa urmează să intre în procedura parlamentară la Camera Deputaților.

Forma finală poate fi modificată, adoptată sau respinsă în etapa următoare.

Până la eventuala adoptare și intrare în vigoare a noilor prevederi, rămâne aplicabil mecanismul actual de plată eșalonată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești executorii.