Aproximativ unul din doi pensionari din România primea, în septembrie 2026, o pensie mai mică de 2.500 de lei pe lună. Potrivit calculelor realizate pe baza datelor oficiale, 2,31 milioane de persoane se aflau sub acest prag, într-un context economic în care cheltuielile cotidiene continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în luna septembrie, 850.009 persoane beneficiau de indemnizația socială pentru pensionari, al cărei nivel era de 1.281 de lei lunar. Alte 934.092 de persoane aveau pensii cuprinse între 1.281 și 2.000 de lei, în timp ce 526.902 pensionari încasau între 2.000 și 2.500 de lei.

În total, veniturile din pensii ale celor 2.311.003 de persoane reprezentau mai puțin de jumătate din pragul de 5.000 de lei lunar, în multe cazuri fiind necesară o gestionare strictă a cheltuielilor pentru alimente, utilități, medicamente și locuință.

Presiunea financiară este accentuată de evoluția prețurilor. În septembrie 2026, inflația anuală a ajuns la 6,61%, după ce în august se situase la 6,17%, potrivit datelor statistice prezentate în analiza economică.

Serviciile s-au scumpit cu 11,12% într-un an, iar mărfurile nealimentare cu 7,06%. În cazul alimentelor, creșterea anuală a fost de 3%.

Pentru persoanele care depind în principal de pensie, aceste evoluții pot însemna mai puțini bani disponibili pentru tratamente, cheltuieli neprevăzute sau alte nevoi personale. Impactul diferă în funcție de veniturile totale ale familiei și de costurile pe care fiecare gospodărie trebuie să le acopere.

Tot mai mulți angajați iau în calcul prelungirea carierei

Nivelul veniturilor de la pensionare influențează și deciziile profesionale ale celor care se apropie de finalul activității. Un studiu realizat de SD Worx arată că 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani ar accepta să continue să lucreze după împlinirea vârstei legale de pensionare. Procentul depășește media europeană, de 32%.

Disponibilitatea de a rămâne în câmpul muncii apare și în rândul generațiilor tinere: 34% dintre angajații români sub 35 de ani spun că ar lua în calcul această variantă.

Pe de altă parte, pensionarea anticipată rămâne o opțiune atractivă pentru o parte dintre salariați. În România, 40% dintre angajații de peste 55 de ani ar prefera să se retragă mai devreme din activitate.

Motivele sunt în primul rând personale. Dintre cei care își doresc pensionarea anticipată, 78% menționează nevoia de mai mult timp pentru familie și viața personală, iar 72% invocă sănătatea.