Datele privind evoluția demografică, piața muncii și indicatorii economici ai județului Bihor pentru anul 2025 au fost prezentate de Gabriel Borbandi, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bihor, în ședința Colegiului Prefectural desfășurată joi, 23 aprilie. Analiza conturează un tablou marcat de contraste: pe de o parte, semne de creștere economică și consolidare în anumite sectoare, iar pe de altă parte, declin demografic accentuat și o diminuare a puterii de cumpărare.

La 1 iulie 2025, populația județului a ajuns la 607.303 locuitori, în scădere cu 1.762 persoane față de anul anterior. Scăderea afectează atât bărbații (–748), cât și femeile (–1.014), acestea rămânând însă majoritare. Declinul este alimentat în principal de mediul urban, unde populația a coborât la 301.414 locuitori (–2.325), în timp ce mediul rural a crescut ușor, ajungând la 305.889 persoane (+563).

În zona urbană, populația este concentrată puternic în Oradea (212.888 locuitori), urmată la mare distanță de Salonta (17.842), Marghita (16.383), Săcueni (12.312) și Aleșd (10.929). Beiuș și Valea lui Mihai depășesc, de asemenea, 10.000 de locuitori, în timp ce Nucet (1.966) și Vașcău (2.047) sunt cele mai mici orașe. În Ștei trăiesc 6.326 persoane. În toate orașele, populația feminină este predominantă.

Structura pe vârste accentuează îmbătrânirea: numărul copiilor (0–14 ani) a scăzut cu peste 2.100, iar populația de peste 65 de ani a crescut cu aproape 1.400. Indicele de îmbătrânire a ajuns la 122 vârstnici la 100 tineri.

Declinul demografic este confirmat de sporul natural negativ: 4.920 nașteri (–223) și 6.729 decese (–212), rezultând un minus de 1.809 persoane. Rata natalității a scăzut la 8,10‰, iar mortalitatea rămâne ridicată (11,08‰). Rata sporului natural este de –2,98‰. Scad și indicatorii sociali: căsătoriile (2.779, –166) și divorțurile (641, –123). Singurul indicator în creștere ușoară este mortalitatea infantilă (6,30‰).

Piața muncii și veniturile: creșteri nominale, pierderi reale

Numărul salariaților a crescut la 186.087 persoane (+1.337), cu o dominanță clară a sectorului serviciilor (58%), urmat de industrie și construcții (39,9%). Totuși, aceste din urmă sectoare au pierdut aproximativ 649 de angajați, semnalând restructurări sau automatizare. Șomajul a scăzut la 5.184 persoane (–7,9%), cu o rată de 2,2%, însă apare o schimbare structurală: femeile devin majoritare în rândul șomerilor, depășind bărbații cu 320 de persoane.

Salariile au crescut în termeni nominali: câștigul mediu brut a ajuns la 8.112 lei (+7,9%), iar cel net la 4.849 lei (+5,4%). Însă inflația de 7,32% a erodat aceste creșteri, ducând indicele câștigului salarial real la 96,12% — echivalentul unei scăderi de aproape 4% a puterii de cumpărare.

Și pensionarii resimt presiunea: pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 2.984 lei (+0,6%), dar în termeni reali a scăzut (indice 91,75%). Pensiile din agricultură au crescut semnificativ (+29,8%), însă rămân reduse (1.254 lei).

În industrie, producția a scăzut ușor (–1,3%), dar cifra de afaceri a crescut cu 9,2%, sugerând fie majorări de prețuri, fie orientarea spre produse cu valoare adăugată mai mare. Creșteri s-au înregistrat în industria alimentară, metalurgică și a materialelor plastice, în timp ce electronicele și pielăria au scăzut.

Sectorul construcțiilor indică o evoluție mixtă: au fost finalizate 1.881 locuințe (în ușoară scădere), dar numărul autorizațiilor de construire a crescut cu 305, sugerând un potențial de dezvoltare viitoare.

Comerțul exterior rămâne un punct forte: exporturile au depășit 3,2 miliarde euro (+8,72%), iar importurile 3,07 miliarde euro (+4,24%), generând un excedent de peste 134 milioane euro. Sectorul dominant rămâne cel al echipamentelor electrice și electronice.

În schimb, turismul pierde din dinamism: numărul turiștilor a scăzut cu 5,3%, iar înnoptările cu 4,6%. Durata medie a șederii rămâne stabilă (2,6 nopți), dar gradul de ocupare este în scădere, sugerând o diminuare a atractivității sau o competiție mai intensă din partea altor destinații.