Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale dezbaterii „Pilonii de dezvoltare ai județului Bihor – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual”, organizată vineri, 25 septembrie, în Aula Magna a Universității din Oradea.

Evenimentul, organizat de Club Antreprenor și Piața Presei, a adus la aceeași masă reprezentanți ai administrației, ai mediului de afaceri, ai infrastructurii, ai sistemului universitar și ai învățământului profesional dual. Discuțiile au pornit de la transformarea economică a județului din ultimul deceniu și au urmărit să identifice soluții pentru ca această dezvoltare să continue într-un context economic tot mai dificil.

Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Ciprian Mailat, fondator Piața Presei.

Printre invitați s-au numărat Marius Moș, director executiv al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Andrei Crăciun, șef Compartiment Dezvoltare în cadrul Agenției de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), Tudor Bojin, reprezentant GBC, Constantin Badea, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie Bihor, Monica Runcanu, inspector școlar pentru management instituțional și manager operațional al Consorțiului pentru învățământ dual „Campus Oradea”, Dan Octavian, președintele Federației Dualis, membră a IMM România, și Dumitru Marcu, integrator de ecosisteme economice și de dezvoltare.

Fondurile europene, motor al transformării Oradiei

Una dintre intervențiile dedicate modului în care administrația locală a susținut dezvoltarea municipiului Oradea a aparținut lui Marius Moș. Acesta a vorbit despre rolul fondurilor europene în transformarea orașului, de la infrastructură și termoficare până la dezvoltarea zonelor destinate mediului de afaceri.

Moș a arătat că investițiile realizate cu bani europeni au permis municipalității să accelereze proiecte care, în lipsa acestor finanțări, ar fi necesitat perioade mult mai lungi pentru a fi implementate.

Un exemplu oferit a fost cel al sistemului de termoficare al Oradiei. Potrivit acestuia, în ultimele două decenii au fost investiți peste 300 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului, cu efecte inclusiv asupra pierderilor și emisiilor.

În viziunea sa, experiența Oradiei arată că fondurile europene pot fi folosite nu doar pentru proiecte punctuale, ci pentru schimbarea infrastructurii și pentru crearea condițiilor necesare dezvoltării economice.

Moș a amintit și investițiile în infrastructura destinată mediului de afaceri, în reabilitarea clădirilor de patrimoniu și în dezvoltarea orașului, susținând că următorul pas trebuie să fie consolidarea colaborării dintre administrație, universitate și companii.

„Trebuie să învățăm din ce în ce mai mult să lucrăm împreună. Și aici vorbesc de toți cei care sunt obligatoriu necesari pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltare: universitatea și mediul de afaceri”, a declarat acesta.

„Autostrăzile sunt promise repede, dar se livrează greu”

O altă temă importantă a dezbaterii a fost infrastructura rutieră, considerată una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea economică a județului.

Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a vorbit despre dificultatea proiectelor de infrastructură și despre rolul oamenilor care lucrează la implementarea acestora.

„Autostrăzile sunt promise repede, dar se livrează greu”, a remarcat Budescu.

Acesta a subliniat și faptul că dezvoltarea Oradiei nu poate fi pusă exclusiv pe seama unei administrații sau a unor proiecte, ci și a oamenilor care au contribuit la realizarea lor.

„Oradea nu s-a dezvoltat de una singură. A realizat lucruri datorită oamenilor pregătiți și implicați de aici”, a spus directorul general al CNIR.

În ceea ce privește proiectul Chiribis-Biharia, Budescu a dat asigurări că lucrările vor fi finalizate în termenul stabilit, lăsând deschisă inclusiv posibilitatea ca acestea să fie încheiate mai devreme.

Antreprenorii reclamă fiscalitatea, birocrația și costul finanțării

Din perspectiva mediului de afaceri, Constantin Badea, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie Bihor, a pus accentul pe problemele cu care se confruntă companiile românești.

Acesta a vorbit despre fiscalitate, birocrație, costurile energiei și ale combustibililor, accesul dificil la finanțare, precum și despre efectele creșterii prețurilor asupra puterii de cumpărare.

Badea a criticat și modul în care este construit cadrul legislativ, despre care a spus că este caracterizat de norme numeroase și prevederi pe care antreprenorii le consideră dificil de interpretat.

„Fiscalitatea la noi e mare, birocrația, legi și norme stufoase, articole neclare și interpretabile, dar nu în folosul antreprenorilor, ci a celor care fac controale”, a declarat reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie Bihor.

Una dintre problemele ridicate a fost și costul creditării pentru companiile românești. Badea a atras atenția că dobânzile de peste 10% fac dificilă finanțarea investițiilor și ridică întrebări privind rentabilitatea necesară pentru ca o firmă să poată susține un astfel de cost.

„Antreprenorii români au un mare necaz deoarece au acces la credite pentru dezvoltare la dobânzi de peste 10%. Ce rentabilitate trebuie să aibă firma ca să poată să se descurce?”, a spus Badea.

Acesta a criticat, de asemenea, nivelul taxelor și impozitelor, presiunea exercitată de scumpiri asupra consumatorilor și competitivitatea redusă a unor producători autohtoni în raport cu produsele importate.

În intervenția sa, Badea a pus aceste probleme și în legătură cu deciziile politice și cu modul în care este administrată economia la nivel național.

„Din cauza politicului care influențează am ajuns unde am ajuns”, a afirmat acesta.

Universitatea și școala profesională, legate de piața muncii

O parte importantă a dezbaterii a fost dedicată relației dintre sistemul educațional și companii. Participanții au discutat despre parteneriatul dintre Universitatea din Oradea și mediul de afaceri, despre meseriile căutate de companiile bihorene și despre viitorul învățământului profesional dual.

În acest context, reprezentanții sistemului de educație și ai mediului antreprenorial au analizat necesitatea pregătirii tinerilor în concordanță cu cerințele reale ale pieței muncii.

Dezbaterea a atins o paletă largă de teme legate de dezvoltarea județului: industria, turismul, transporturile și infrastructura, agricultura, IT&C-ul, atragerea fondurilor europene, dezvoltarea Aeroportului Internațional Oradea și creșterea notorietății județului.

Un alt subiect a fost modul în care companiile locale și multinaționale pot fi încurajate să producă în România bunuri și echipamente care sunt în prezent importate.

Cei prezenți au discutat și despre diplomația comercială a companiilor bihorene, educația financiară a antreprenorilor și despre necesitatea consolidării brandului județului Bihor.

În ansamblu, discuțiile au conturat imaginea unui județ care a beneficiat în ultimii ani de investiții consistente în infrastructură și industrie, dar care se confruntă în continuare cu provocări legate de forța de muncă, fiscalitate, finanțare, infrastructura de transport și competitivitatea companiilor.