Productivitatea, piața muncii, investițiile și competitivitatea statelor sunt doar câteva dintre domeniile care vor fi influențate de această transformare. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, consideră că lumea intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în care cunoașterea și tehnologia devin decisive.

„Marile transformări economice ale istoriei au fost legate aproape întotdeauna de capacitatea oamenilor de a transforma cunoașterea în tehnologie și apoi tehnologia în productivitate”, afirmă Leonardo Badea.

De la motorul cu aburi și electricitate până la semiconductori și internet, fiecare revoluție tehnologică a modificat modul în care oamenii produc și muncesc. Acum, inteligența artificială, robotizarea, digitalizarea și volumele uriașe de date conturează următoarea etapă.

Economia în care informația produce valoare

Potrivit lui Badea, economia se deplasează către un model în care valoarea nu mai este generată în principal de materia fizică și forța de muncă, ci tot mai mult de informație, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologie.

Oficialul BNR vorbește despre o „economie binară”, în care informația poate fi reprezentată, procesată și transmisă digital.

Această schimbare modifică și regulile competiției dintre țări. Costurile salariale reduse sau accesul la resurse naturale pot reprezenta avantaje temporare, însă acestea pot fi replicate. Mult mai dificil de copiat sunt tehnologia, capitalul uman și capacitatea de inovare.

„Nu este suficient doar să produci mai mult, contează din ce în ce mai mult ce produci, cu ce tehnologie produci și câtă cunoaștere este încorporată în ceea ce produci”, explică Leonardo Badea.

Impactul inteligenței artificiale asupra economiei este încă dificil de cuantificat. Analizele economice citate de Badea oferă scenarii foarte diferite, de la efecte moderate asupra productivității până la transformări radicale în cazul unei inteligențe artificiale capabile să automatizeze un număr foarte mare de activități.

Un element esențial este piața muncii. Automatizarea poate reduce cererea pentru anumite sarcini, însă poate genera în același timp activități noi. Efectul final depinde de viteza cu care tehnologia este adoptată, de capacitatea oamenilor de a dobândi noi competențe și de modul în care companiile își reorganizează procesele.

În scenariile avansate de dezvoltare a AI, diferențele dintre creșterea producției și evoluția veniturilor din muncă pot deveni importante. O economie ar putea produce mai mult datorită automatizării, fără ca beneficiile să fie distribuite uniform între capital și forța de muncă.

România și cursa pentru valoare adăugată

Pentru economiile aflate în proces de convergență, transformarea tehnologică reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Avantajul bazat pe forță de muncă ieftină se poate diminua pe măsură ce nivelul de trai și salariile cresc.

În schimb, investițiile în cercetare, educație, tehnologie și inovare pot crea avantaje competitive pe termen lung.

Țările dezvoltate încearcă deja să ocupe segmentele cu valoare adăugată ridicată din lanțurile globale: software, semiconductori, biotehnologie, robotică, inteligență artificială, industria aerospațială și tehnologii energetice avansate.

În acest context, educația și cercetarea devin componente ale infrastructurii economice. O economie care doar importă tehnologie beneficiază de progresul acesteia, dar una care dezvoltă tehnologie și competențe poate participa la crearea valorii.

Leonardo Badea atrage atenția și asupra unei alte probleme: nu contează doar cât de repede crește economia, ci și dacă această creștere creează premise pentru dezvoltarea viitoare.

„Este important să avem creștere economică, dar se pune o nouă întrebare: această creștere economică are la bază o serie de condiții care vor determina multiplicarea ei, regenerarea capacității de creștere viitoare?”, spune prim-viceguvernatorul BNR.

El distinge între o creștere „extractivă”, bazată pe consumul de resurse și cu efecte mai ales temporare, o creștere sustenabilă, orientată spre continuitate, și o creștere „generatoare”, care creează condițiile pentru producerea de prosperitate și în viitor.

În această logică, investițiile în educație, cercetare și inovare nu sunt doar cheltuieli pentru prezent, ci factori care pot amplifica productivitatea viitoare.

Revoluția inteligenței artificiale este abia la început, iar amploarea efectelor sale economice rămâne incertă. Cert este că tehnologia începe să schimbe criteriile după care sunt evaluate competitivitatea și capacitatea de dezvoltare a unei economii.

„Suntem la începutul unei noi călătorii”, afirmă Leonardo Badea, comparând etapa actuală cu marile transformări economice ale trecutului.

„Noua frontieră nu mai este doar geografică sau spațială. Este frontiera inteligenței, a informației și a cunoașterii într-o economie digitalizată, care va evolua cu altă viteză decât am fost obișnuiți”, conchide prim-viceguvernatorul BNR.