Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, spune că o criză de doar câteva zile nu ar trebui să aibă un impact important asupra facturilor. Dacă însă problemele de pe piața regională continuă, scumpirile ar putea ajunge la 10-15%.

„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi la Antena 3 CNN, a relatat G4Media.

Energia cumpărată seara este mult mai scumpă

Potrivit secretarului de stat, prețurile de pe piața zilei următoare sunt în prezent de aproximativ două până la două ori și jumătate mai mari decât cele care ar fi rezultat în cazul unor contracte bilaterale.

Asta nu înseamnă că toată energia este cumpărată la cele mai mari prețuri. România vinde energie în anumite intervale și cumpără în altele, iar ceea ce contează pentru consumator este efectul mediu asupra costurilor.

„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral”, a explicat Cristian Bușoi.

Deocamdată, oficialul consideră că o perioadă scurtă de importuri scumpe nu ar trebui să se transforme într-o creștere semnificativă pentru consumatori.

„Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor (…) va fi unul marginal, nesemnificativ”, a susținut Bușoi.

Întrebat ce ar însemna concret o astfel de perioadă, el a răspuns: „Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”.

Problema apare dacă situația se prelungește.

În acest caz, efectele s-ar putea vedea mai târziu, atunci când furnizorii și consumatorii vor ajunge să renegocieze contractele.

„Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat secretarul de stat.

Bușoi a subliniat însă că este vorba despre o estimare care depinde de durata crizei și de evoluția prețurilor din regiune.

România are și o rezervă, dar energia produsă pe cărbune este scumpă

În cazul în care importurile nu vor mai putea acoperi necesarul de energie, România are la dispoziție și capacități de producție păstrate ca rezervă.

Una dintre acestea este grupul energetic Rovinari 4, din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Unitatea are o putere nominală de 330 MW, iar aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.

Deocamdată, pornirea lui nu este considerată justificată economic.

Motivul este costul ridicat al energiei produse pe cărbune. La prețul combustibilului se adaugă certificatele de CO2 și costurile de personal.

„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a mai susținut Bușoi.

Rovinari 4 rămâne astfel o plasă de siguranță pentru o eventuală situație în care România nu ar mai putea acoperi necesarul prin producția internă și importuri.

Există și o rezervă importantă de cărbune, însă folosirea grupului ar însemna că această rezervă ar trebui refăcută ulterior, a relatat G4Media.

Hidrocentralele, folosite cu grijă

O altă soluție aflată la dispoziția României este energia hidro.

Numai că și aici există o problemă: apa din lacurile de acumulare nu poate fi consumată fără să fie luată în calcul situația din lunile următoare.

Bușoi spune că energia hidro poate fi folosită în special în orele de vârf, când prețurile și necesarul de energie cresc.

Strategia este una de echilibru: folosirea apei atunci când aceasta poate reduce importurile, dar păstrarea unei rezerve pentru eventuale situații dificile.

„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi.

În spatele acestor calcule stă însă o problemă simplă pentru consumator: cu cât România este nevoită să cumpere mai multă energie scumpă din exterior și cu cât această situație durează mai mult, cu atât presiunea asupra prețurilor crește.

Deocamdată, mesajul Ministerului Energiei este că o perioadă scurtă de importuri la prețuri ridicate nu ar trebui să producă un șoc în facturi.

Dacă însă criza se prelungește până în toamnă și influențează contractele care vor fi renegociate, o creștere de 10-15% a prețurilor pentru consumatori devine un scenariu posibil, potrivit estimării prezentate de Cristian Bușoi, a relatat sursa menționată anterior.