Aceasta este concluzia transmisă de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, într-o amplă analiză dedicată impactului AI asupra economiei și politicilor monetare.

Oficialul BNR arată că, în prezent, dezbaterea privind inteligența artificială este împărțită între două tabere: optimiștii, care văd o revoluție economică rapidă, și scepticii, care avertizează asupra unei posibile bule speculative alimentate de investițiile uriașe în tehnologie.

Potrivit lui Badea, marile companii americane din domeniul tehnologiei – Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon – intenționează să investească aproximativ 600 de miliarde de dolari în infrastructura AI în 2026, o valoare care amintește de exuberanța din perioada bulei „dot-com”.

Provocări pentru băncile centrale

Leonardo Badea subliniază că inteligența artificială nu generează automat creșteri spectaculoase de productivitate. Pentru ca beneficiile să devină vizibile, companiile trebuie să își reorganizeze activitatea, să investească în tehnologii noi și să își recalifice angajații.

În opinia sa, lipsa unor efecte economice spectaculoase în prezent nu înseamnă că AI și-a atins limitele, ci doar că economia se află încă într-o etapă de tranziție.

„Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal”, spune Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că inteligența artificială complică misiunea băncilor centrale. În prima etapă, investițiile masive în centre de date și cipuri stimulează cererea și pot alimenta inflația. Ulterior, odată cu răspândirea tehnologiei și reducerea costurilor de producție, AI poate avea un efect dezinflaționist.

Această tranziție face mai dificilă calibrarea politicii monetare, întrucât autoritățile trebuie să distingă între efectele temporare și schimbările structurale produse de noua tehnologie.

România, influențată indirect

Deși efectele directe asupra economiei românești sunt încă limitate, Badea consideră că România va resimți impactul deciziilor luate de marile bănci centrale, în special de Banca Centrală Europeană. În plus, sectoare precum IT-ul și industria auto vor fi printre cele mai expuse schimbărilor generate de inteligența artificială.

Totodată, AI poate deveni un instrument valoros chiar și pentru băncile centrale, prin analiza rapidă a unor volume foarte mari de date economice și îmbunătățirea prognozelor privind inflația și activitatea economică.

În concluzie, Leonardo Badea apreciază că organizațiile și statele care vor investi din timp în integrarea inteligenței artificiale vor avea un avantaj competitiv important în următorii ani.

„Creșterea productivității nu apare ca un câștig neașteptat și facil. Ea trebuie să fie însoțită de investiții, adaptare organizațională, recalificarea forței de muncă și o integrare eficientă în procesele de producție”, mai spune prim-viceguvernatorul BNR, adăugând că va trebui să pășim cu optimism, dar cu ochii larg deschiși, într-o eră a competitivității care este, cu adevărat, nouă.

Mesajul transmis de prim-viceguvernatorul BNR este că inteligența artificială reprezintă una dintre cele mai importante transformări economice ale următoarelor decenii. Totuși, succesul nu va depinde doar de tehnologie, ci și de capacitatea companiilor, instituțiilor și factorilor de decizie de a investi, de a se adapta și de a valorifica eficient noile oportunități.