Datele prezentate de Banca Națională a României arată că fluxul investițiilor străine directe ale nerezidenților a ajuns la doar 669 de milioane de euro, de la 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de aproximativ 82%.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, atrage însă atenția că cifrele trebuie analizate în context, întrucât o parte importantă a reculului este legată de distribuirea dividendelor, concentrată în prima parte a anului.

„Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice”, explică Badea.

Trimestrul al doilea, cel mai slab din ultimul deceniu

Cea mai mare parte a deteriorării indicatorului s-a produs în trimestrul al doilea. Potrivit datelor BNR, fluxul total al investițiilor nerezidenților a devenit negativ, ajungând la minus 521 de milioane de euro. Este cel mai slab nivel trimestrial înregistrat din 2013 până în prezent.

Principalul factor care a tras în jos investițiile străine a fost componenta profiturilor reinvestite. Aceasta a consemnat un sold negativ de 1,124 miliarde de euro.

Indicatorul reflectă diferența dintre profiturile obținute de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un sold negativ apare atunci când valoarea dividendelor plătite depășește profitul realizat în perioada analizată.

Situația poate apărea atunci când companiile distribuie dividende aferente profiturilor din anii anteriori, în timp ce rezultatele curente sunt mai slabe. În cazul României, fenomenul vine într-un context caracterizat de încetinirea economiei, incertitudine ridicată și riscuri mai mari pentru mediul de afaceri.

Există și o componentă sezonieră importantă. Distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până în luna iunie. Din acest motiv, o parte din scăderea înregistrată în primul semestru ar putea fi compensată în a doua jumătate a anului.

Datele istorice susțin această explicație. Profiturile reinvestite au avut sold negativ în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani: minus 723 de milioane de euro în 2024 și minus 390 de milioane de euro în 2025.

În 2026, însă, valoarea negativă este considerabil mai mare. Diferența față de 2024 este de aproximativ 55%, ceea ce indică faptul că fenomenul nu poate fi pus exclusiv pe seama calendarului distribuirii dividendelor. Datele privind profiturile sunt încă provizorii și se bazează pe estimări ale companiilor, astfel că acestea pot fi revizuite ulterior.

O contribuție suplimentară, dar mai redusă, a venit din participațiile la capital, care au avut de asemenea un nivel negativ. Potrivit explicațiilor prezentate de BNR, evoluția este legată, între altele, de o tranzacție importantă din sectorul de retail, respectiv vânzarea unui lanț de magazine de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.

Mai puține investiții înseamnă o presiune mai mare pe finanțarea externă

Declinul ISD are implicații care depășesc simpla evoluție a unui indicator statistic. Investițiile străine directe, alături de fondurile europene, reprezintă surse de finanțare a deficitului de cont curent care nu presupun contractarea unor împrumuturi suplimentare.

În condițiile în care fluxul ISD s-a redus puternic, finanțarea dezechilibrului extern se poate deplasa către instrumente care contribuie la majorarea datoriei externe.

Badea subliniază că problema trebuie privită și din perspectiva încrederii investitorilor și a predictibilității mediului economic.

„Deciziile privind repartizarea profitului – cât se distribuie și cât se reinvestește – sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

În acest context, Badea consideră că România are nevoie de repere clare din partea autorităților, inclusiv de adoptarea din timp a bugetului pentru anul următor, astfel încât să fie redusă incertitudinea pentru companii și investitori.

În ecuația finanțării externe, fondurile europene capătă o importanță suplimentară. În special granturile reprezintă capital extern care nu generează datorie, ceea ce le face esențiale într-o perioadă în care investițiile străine directe au intrat sub presiune.

Absorbția cât mai eficientă a fondurilor europene devine astfel nu doar o temă legată de investițiile publice, ci și una care ține de stabilitatea macroeconomică și de finanțarea deficitului extern.

Pentru România, miza investițiilor străine este însă mai largă. Capitalul străin contribuie la transferul de tehnologie și know-how, la dezvoltarea companiilor locale și la integrarea acestora în lanțurile internaționale de valoare.

De aceea, evoluția din primul semestru trebuie urmărită cu atenție. O parte a scăderii ISD ar putea fi temporară și legată de distribuirea dividendelor, însă amploarea reculului și deteriorarea profitabilității companiilor cu capital străin indică și existența unor probleme mai profunde.