În paralel, veniturile statului au crescut mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile publice au depășit nivelul înregistrat în 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că rezultatele reflectă efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate în timpul guvernării conduse de Ilie Bolojan, însă avertizează că presiunile asupra bugetului rămân ridicate.

Datele apar în contextul disputelor politice privind efectele majorărilor de taxe și ale reducerii cheltuielilor publice, criticate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Ministrul Finanțelor susține că ajustarea bugetară trebuie să continue, în condițiile în care România are în continuare un deficit ridicat, iar costurile datoriei publice și obligațiile financiare acumulate limitează resursele disponibile.

Potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar calculat după metodologia cash a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 78,3 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, respectiv cu 1,5 puncte procentuale.

„Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a explicat că septembrie este prima lună din acest an în care comparația cu perioada similară din 2025 surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.

Cu toate acestea, reducerea deficitului nu înseamnă că dezechilibrele finanțelor publice au fost eliminate. Evoluția din ultimele luni trebuie menținută și în perioada următoare, în condițiile unor obligații bugetare importante.

Veniturile au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%

Un factor care a contribuit la reducerea deficitului este diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor publice.

În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile statului au avansat cu 5,5%.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 24,8%, în timp ce veniturile din contribuțiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă atât efectele modificărilor fiscale, cât și rezultatele colectării veniturilor și ale controlului cheltuielilor. Creșterea încasărilor nu poate fi atribuită unei singure măsuri, fiind influențată de mai mulți factori economici și fiscali.

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească. Acestea au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Fondurile europene au asigurat peste 70% din finanțarea investițiilor publice, contribuind la limitarea presiunii asupra bugetului național.

Veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare.

Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțărilor aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite. În cazul în care anumite sume nu vor fi aprobate integral, bugetul național ar putea suporta o presiune suplimentară, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile asumate.

Din acest motiv, Ministerul Finanțelor analizează, împreună cu ministerele responsabile, stadiul proiectelor, plățile restante și sursele certe de finanțare.

Unul dintre principalele riscuri pentru buget rămâne costul finanțării datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea acestor plăți reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții și alte servicii publice. În condițiile unor împrumuturi costisitoare, o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor.

La această presiune se adaugă obligațiile aferente titlurilor executorii, estimate la peste 13 miliarde de lei cu scadență în 2026, necesarul suplimentar de finanțare din sistemul de sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.

Ministrul Finanțelor a avertizat și asupra angajamentelor de investiții asumate peste nivelul creditelor bugetare care pot fi susținute în condițiile reducerii deficitului.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale”

Ministrul Finanțelor susține că rezultatele din primele nouă luni nu justifică renunțarea la disciplina bugetară.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a avertizat Alexandru Nazare, subliniind că România continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Rectificarea bugetară pentru 2026 și elaborarea bugetului pentru anul viitor vor presupune prioritizarea cheltuielilor și corelarea acestora cu veniturile estimate realist. Autoritățile trebuie să ia în calcul obligațiile deja asumate, contractele de investiții în derulare, cheltuielile permanente și angajamentele de apărare prin instrumentul SAFE.

În același timp, România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, noile cheltuieli trebuie evaluate în funcție de beneficiile economice și sociale, de costurile pe termen lung și de capacitatea reală a statului de a le finanța.

O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea majora costurile la care România se împrumută. Efectele s-ar putea extinde și asupra companiilor, care ar putea suporta dobânzi mai mari, cu posibile consecințe asupra investițiilor și activității economice.

Într-un asemenea scenariu, resursele disponibile pentru proiecte publice și servicii destinate populației ar deveni și mai limitate.

De aceea, Alexandru Nazare susține că deciziile bugetare trebuie fundamentate pe estimări prudente, iar cheltuielile noi trebuie însoțite de surse de finanțare sustenabile.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, este principiul enunțat de ministrul Finanțelor.

Acesta avertizează că, în lipsa unor venituri suficiente, statul ajunge să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile, transferând costurile către anii următori.